Istoricul Sorin Cristescu: “România nu poate fi neutră. Dacă am învăța treaba asta, ar fi perfect”
24 Ianuarie 2025, 19:31
Astăzi, la GPS Cultural, Anca Mateescu a stat de vorbă cu istoricul și traducătorul Sorin Cristescu despre Unirea Principatelor Române din 1859, un moment definitoriu pentru istoria țării, marcat de sacrificiul unor lideri și de intervenții politice internaționale. Acesta a evidențiat contrastul dintre patriotismul autentic și retorica naționalistă exagerată din prezent și a analizat modul în care elitele politice de atunci au depășit orgoliile personale pentru a alege calea unirii, sub influența presiunilor geopolitice și a contextului internațional.
“Este un moment absolut extraordinar în istoria noastră și trebuie, întâi și întâi, înainte de a discuta de patriotism, să vedem că a fost o soluție politică pe care Europa Occidentală, în frunte cu Franța Împăratului Napoleon al III-lea, a dat-o acestei probleme de oprire a expansiunii ruse în Europa.”
Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate a fost rezultatul unui compromis între diferitele interese regionale și internaționale, dar și al unui consens obținut în adunările elective din Iași și București.
După unire, Cuza a inițiat reforme importante care au consolidat statul, precum unificarea administrativă, adoptarea alfabetului latin, secularizarea averilor mănăstirești și reforma agrară. Aceste măsuri au modernizat țara și au întărit identitatea națională, orientând-o către Occident. Cu toate acestea, reformele lui Cuza au generat nemulțumiri în rândul boierilor, ceea ce a dus, în cele din urmă, la înlocuirea sa cu un domnitor străin, Carol I, care a continuat procesul de consolidare a statului român.
“Ideea este că toată lumea știa că, mai devreme sau mai târziu, dar, în general, mai devreme, rușii vor porni din nou la luptă cu otomanii, și atunci trebuie întărit statul, trebuie consolidat statul ca să nu fie înghițit la următoarea năvălire rusească. Și atunci, Cuza asta a făcut, a unificat efectiv statul. În trei ani de zile a fost o singură capitală, Bucureștiul, un singur guvern, o singură adunare legislativă. A consolidat statul prin faptul că a impus alfabetul latin în locul slovelor chirilice, adică le-am trimis vorbă celor de la Sankt Petersburg că nu vrem să mai avem de-a face cu ei niciodată și că niciodată nu vom fi ruși și supuși ai Imperiului Țarist.”
Unirea a fost posibilă datorită unor circumstanțe favorabile la nivel internațional, dar și datorită patriotismului liderilor politici români, care au înțeles importanța unității în fața pericolului reprezentat de marile imperii.