Ioana Cozmuța: „Fizica are un aspect filozofic, pentru că întotdeauna te întrebi de unde venim, cum s-a format Universul, dacă există viață ca pe Pământ în alte locuri din acest Univers, cum ajungi să o detectezi sau nu”
03 Aprilie 2025, 17:12
Pasiunea pentru filosofie a pornit încă de când eram acasă. Tatăl meu a fost jurnalist, dar îi plăcea foarte mult filozofia și, de fapt, lucrarea lui de licență a fost filozofia în opera lui Eminescu. Deci, se discuta foarte multă filozofie la noi în casă și partea asta cumva de fizică amestecată cu filozofie a fost întotdeauna acolo și în liceu”, povestește Ioana Cozmuța, invitata ediției din această seară a emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. dincolo de granițe.
Eu am fost foarte bună la limba română, scris și poezie (mai scriu și acum).
Și voiam să fac filologie dar (...) ai mei mi-au spus: nu te duci pe filologie, du-te la matematică-fizică. Dacă cumva îți schimbi părerea, întotdeauna poți să mergi la filologie. Dacă mergi la filologie, nu te mai poți schimba pe partea de matematică-fizică. N-am fost eu foarte fericită atunci, dar am făcut ce au zis mama și tata și am avut norocul fantastic. (...) Domnul Pop Romulus mi-a fost profesor de fizică la Liceul ”Gheorghe Șincai” în Baia Mare și vreau să spun că mi-a inspirat dragostea și pasiunea pentru fizică. Este într-adevăr un profesor deosebit!
De aici, din liceu, cumva am ajuns să mă duc la Facultatea de Fizică din Cluj. Am terminat la UBB Cluj și mi-am făcut masterul. Am profitat de un proiect fără, care era la momentul respectiv și am făcut o parte din master în Belgia și după aia din Belgia am aplicat în Olanda.
Din fizică, mi-au plăcut foarte mult optica și fizica atomică și nucleară. Am mers pe partea asta de fizică atomică și nucleară, dar curiozitatea mea întotdeauna a fost legată de cum se asamblează atomii și moleculele în așa fel, încât să creeze materiale și (...)așa am și ajuns de fapt la Caltech, la Material and Process Simulation Center de la Caltech, care este și era un centru unic, și unde (...) am lucrat cu profesorul Bill Goddard, un pionier în domeniul acesta.
Traseul academic - interdisciplinar - al Ioanei Cozmuța sună așa, conform CV-ului său: ”licență în Fizică, un master în Biofizică si Fizică Medicală, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca, Romania; un doctorat în Fizică Aplicată de la Universitatea din Groningen, Olanda; un studiu postdoctoral în modelarea și simularea materialelor de la Departamentul de chimie, CALTECH și Asistent de cercetare în tehnologia genomului, Școala de Medicină de la Universitatea Stanford.”
Între 2003 și 2018, Ioana Cozmuța a lucrat la NASA - ”strateg pentru parteneriate spațiale comerciale; comercializarea Stației Spațiale Internaționale, construirea unei economii în orbita pământului”
A avut mai multe poziții în ”lidership tehnic în misiuni precum Stardust, Mars Science Laboratory, Constellation Orion, etc. unde a introdus cu succes tehnologia de ultimă oră pentru a moderniza portfoliul NASA de software design, a construit modele multi-industrie și a extins strategic granițele existente ale inovației”, se mai menționează în CV-ul Ioanei Cozmuța. Cercetările sale au ”vizat fizica mediului, nanotehnologie, sistemele de protecție termică, inginerie hipersonică,
Este fondatoare și CEO al G-SPACE (https://www.g-space.com), o companie din Silicon Valley, California, SUA care oferă o platformă software pentru designul de materiale și procese de producție optimizate pentru microgravitație, pe care a înființat-o în anul 2019.
Înainte de asta lucrasem la NASA (din 2003), am fost recrutată în 2012 în interiorul NASA pe un proiect nou. NASA m-a recrutat intern pe proiectul ăsta, era o privire nouă asupra ce înseamnă să comercializăm Stația Spațială Internațională și ce s-a realizat până la momentul respectiv în domeniul microgravitației, a dezvoltăril
or de tehnologii spațiale pe Stația Spațială Internaționalăși unde ar trebui să meargă viitorul în așa fel încâtsă transferăm din tehnologiile acestea mediului privat. (Mi-a plăcut foarte mult, este un domeniu fantastic și cred că sunt norocoasă să fi avut ocazia să mă întâlnesc cu așa un proiect în viața mea, în cariera mea. Am citit aproape tot ce s-a făcut în domeniul microgravitației legat de materiale și sisteme biologice.Bineînțeles, în primul rând pe Stația Spațială Internațională, dar și pe alte navete cosmice dinainte, cum ar fi Skylab și așa mai departe. Au existat precursoare ale Stației Spațiale Internaționale.Și în același timp am venit cu o definiție a ceea ce înseamnăsă comercializăm Stația Spațială Internațională, la momentul respectiv exista terminologia dar nu exista o definiție anume și o strategie în spatele comercializării Stației Spațiale,care se leagă foarte mult cu comercializarea orbitei joase a Pământului, Low Earth Orbit (în engleză de multe ori ne referim la Leo Economy, deci economia din orbita joasă a Pământului). (...) Am vorbit cu foarte multe industrii de acolo, industria calculatoarelor, industria optică, industria semiconductoare, industria de computere cuantice, NASA Ames, centrul de cercetare unde am fost eu a avut primul calculator cuantic - SilicionValley este un biotech hub! (...) În anii 2012-2014, poate o mână de oameni care nu erau în domeniul spațial sau din, cum să zic eu, cercul apropiat în jurul NASA auziseră de microgravitație - auziseră de NASA bineînțeles și de misiuni spațialedar nu neapărat că microgravitația sau mediul microgravitaționalar avea un potențial de business și în același timp ar putea să existe o posibilitate de inovație a produselor lor prin intermediul mediului microgravitațional (...) Defapt, este important pentru că în microgravitație este o fizică nouă! Este un domeniu științific nou și întotdeauna omenirea când a descoperit un domeniu nou, acesta a dus la dezvoltări foarte rapide, inovative în multe alte domenii, cum ar fi, de exemplu, fizica temperaturilor ultrajoase.Și asta a fost o chestie de fizică.
În 25 martie a.c. Ioana Cozmuța a participat la cea de-a 5 a ediție a Conferințelor Women in Data Science Romania, cu tema, anul acesta, ,,Dezvoltarea inteligenței artificiale. De la Hype la încredere și siguranță”, la invitația think tank-ului 360 (https://360.org.ro/),conferin
„AI și Viitorul Industriei Spațiale: Etică, Sustenabilitate și Inovație în Producția Spațială a fost prezentarea pe care a susținut-o Ioana Cozmuța la această conferință, o temă necesară pentru că, spune ea:
Explorarea spațială, cel puțin cea care este determinată de interese comerciale unde trebuie să creezi profit, va fi autonomă și robotizată (sau este și va fi și va rămâne autonomă și robotizată). Absolut tot ceea ce se va scala din punct de vedere al operațiilor rămâne bazat pe autonomie și robotică și, prin urmare, partea de software care spune hardware-ului ce să facă, prin definiție, se leagă de IA sau are nevoie de IA, machine learning și așa mai departe. De la activitățile comerciale în orbita joasa Pământului până la operațiuni autonome și producție în spațiul, IA accelerează capacitatea noastră de a răspunde provocărilor, atât de extraterestre cât și celor de pe Pământ. Datele provenite de la sateliți alimentează progrese în agricultură, securitate, dezvoltare urbană, monitorizarea crimei, migrație, în timp ce roboții și sistemele de la distanță conduse de IA revoluționează modul în care operăm în medii extreme și îndepărtate.
Tehnologiile inovative, precum AI-ul, vin, însă, cu o anumită responsabilitate și implică multe aspecte etice.
Eu am ajuns la discuția asta despre etica tehnologiei prin lentila spațiului, pentru că și acolo, în momentul în care crește activitatea în domeniul orbital, de exemplu, avem alte probleme - prea mulți sateliți (...) Vreau să fac o referință aici la un om extraordinar, numele lui este Hans Jonas, cunoscut pentru reflexiile lui profunde asupra eticii tehnologiei în general. Lucrarea sa se numește ”Principiul responsabilității”, publicată în 1979 , are niște idei generale care mie mi se pare că se aplică și rezonează și cu aspecte ale legii spațiului, cum ar trebui să operăm și în domeniul spațial, dar se aplică și foarte bine și pentru AI și machine learning și cum ar trebui să gândim partea asta de etică, de regulații, de legi, de reglementări.
Cu toate evoluțiile geopolitice actuale, spațiul cosmic rămâne important?
Foarte multe țări - Marea Britanie, Luxemburg, Olanda - investesc în spațiul cosmic. Eu sper că România să își implementeze cu adevărat o strategie națională de utilizare a spațiului. Oportunitățile s-au dezvoltat global.
Statele Unite rămâne una din țările lideri în acest domeniu. Asta nu cred că se va schimba. Detaliile se vor schimba, și asta nu știu să spun exact cum.
În ce privește România, știu că foarte mulți vin și spun, ”dom'le, avem alte probleme! De ce să ne focalizăm noi pe spațiu sau de ce să prioritizăm investiții sau o strategie națională coerentă despre spațiu?”
Și răspunsul meu este că pentru ca o țară să rămână competitivă, are nevoie de inovație și are nevoie de infrastructura de inovație.
Spațiul (cosmic, n.r.) este un obiectiv, și este un obiectiv holistic pentru că sunt foarte multe aspecte pe care poți să le adresezi în spațiul cosmic, care au rezultate sau implicații în sistemul de sănătate, în sistemul de educație, în sistemul de producție, în sistemul de generare de energie șamd. Vorbim de high performance computing, AI, quantum computing. Sunt companii care la momentul de față creează ceea ce se numesc ”orbital data centers” în spațiu,centre de date spațiale. Din nou, pentru că necesită energie fantastică și există foarte multe fonduri în direcția aceasta și eu cred că România ar putea să beneficieze (...) Și asta pleacă de la educație. După aia, o forță de muncă educată este o forță de muncă productivă, o forță de muncă care lucrează pentru că este motivată, nu pentru că este forțată. Și le dai și motivație oamenilor, pentru că îi inspiri să facă o chestie, altfel o să continue să creadă că este de domeniul științifico-fantasticului.Deci este pur și simplu vorba de a ajuta țara aceasta să-și creeze o bază industrială, solidă, terestră, care să aibă legături cu spațiu cosmic.
Despre toate acestea - diseară, de la 21.10, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizatoare Corina Negrea.
Ioana Cozmuța este ”membru ales al prestigioasei Academii Internaționale de Astronautică și președinte fondator al renumitei serii de Conferințe Gordon din domeniul hipersonic.
Este autoarea și co-autoare a peste 200 de articole științifice și rapoarte tehnice, articole și interviuri, de la jurnale de specialitate la reviste de popularitate științifică. Este un vorbitor si lector pasionat si de inspirație pe teme legate de confluența spațiu - Pământ și impactul în tehnologie, educație si afaceri.
În 2014 Ioana Cozmuța a participat, la Tedx București ca Future Spoiler, prezentând tema „Priviți dincolo de lumea noastră de origine pentru a ne înțelege viitorul”. A fost prima care a vorbit despre potențialul comercial reprezentat de fabricarea în microgravitație a sticlelor optice, publicând în New Space Journal, în 2017 un articol despre acest proiect. Astăzi acest fenomen s-a extins la nivel global datorită numeroaselor eforturi de investiții publice și private. Acesta este unul dintre multele rezultate de impact ale activității Ioanei care, în ultimii ani, s-a afirmat ca fiind unul din experții mondiali proeminenți în producția în spațiu, din perspective de strategie, piața economica, comercializare și antreprenoriat.
Este membru ales al prestigioasei Academii Internaționale de Astronautică și președinte fondator al seriei de Conferințe Gordon din domeniul hipersonic, consilier tehnic și de afaceri pentru mai multe startupuri si fonduri de investiții și cofondatoare a grupului de lucru Nexus “Spatiul Cosmic pentru Toți” care are misiunea de a colabora cu UNOOSA pentru a educa și a sprijini următoarea generație de pionieri spațiali și pentru a crea oportunități la nivelul societății civile”, se mai menționează în CV-ul său.