Ordinul teuton şi impactul său civilizator asupra Transilvaniei, prima parte

Episodul 114

Iniţial ordin monahal şi spitalicesc, dedicat ajutorării cruciaţilor germanici alţii decît francii şi deci nevorbitori de limbă germană în Ţara Sfîntă din perioada primelor cruciade, Ordinul Teuton avea să prolifereze ca o mare putere militară şi comercială. Mai puţin cunoscut decît cel al Templierilor, dar nu mai puţin războinic, această instituţie monastico-militară avea să domine nordul european secole la rînd. Aliat cu Republicile hanseatice, devenise mai puternic decît multe state europene, învingînd într-un război chiar şi regatul danez. Prin alianţa cu regalitatea maghiară, teutonii deveneau vasali ai monarhului ungur şi primeau drept să colonizeze o bună parte a Transilvaniei. Aşa s-au născut cetăţi precum Sibiu, Cisnădie, Cisnădioara şi Sighişoara. Chiar dacă adăstarea teutonă pe pămînt românesc nu a durat decît un sfert de veac, influenţa civilizatorie şi de mentalitate a acestora avea să impregneze durabil populaţia transilvăneană, fie ea de limbă germană, română sau maghiară.

Despre această istorie teutonă şi consecinţele sale transilvane vom discuta în cel de-al 114-lea episod al Dialogurilor noastre.