Ascultă Radio România Cultural Live

Știința 360 - 20 februarie 2024 - SeaClear: O echipă de roboţi construită cu sprijin românesc, gata să curețe oceanul

Știința 360 - 20 februarie 2024 - SeaClear: O echipă de roboţi construită cu sprijin românesc, gata să curețe oceanul
Foto: https://seaclear-project.eu/news/media-kit

20 Februarie 2024, 14:00

Deșeurile marine pot fi colectate automat cu ajutorul sistemului SeaClear, bazat pe inteligență artificială și roboți, se mai menționează în comunicatul de presă al proiectului SeaClear.

Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca au contribuit la crearea unei echipe funcționale de roboți inteligenți pentru a curăța deșeurile de pe fundul mării. Sistemul SeaClear, creat în cadrul unui proiect european de cercetare de patru ani, a trecut cu succes o serie de teste atât în ape limpezi, cât și în ape tulburi.

(...) Cercetarea a fost finanțată de un proiect Orizont 2020 condus de TU Delft din Olanda, care s-a încheiat în decembrie 2023. "La finalul proiectului, am ajuns la un sistem complet operațional care şi-a demonstrat funcționalitatea", a declarat coordonatorul proiectului. Proiectul SeaClear a primit finanțare din partea programului de cercetare și inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene în cadrul acordului de grant nr. 871295, și s-a desfășurat în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2023.

Detaliile sunt aici https://seaclear-project.eu/news/media-kit dar și în interviul cu Prof. dr. ing. Lucian Bușoniu, director al grupului de Robotică şi Control Neliniar din Departamentul de Automatică al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, România, http://busoniu.net.

Problema care stă la baza proiectului SeaClear este criza tot mai gravă a deșeurilor oceanice, ce reprezintă o amenințare pentru ecosistemele marine, animalele sălbatice și sănătatea umană. În prezent, oceanele sunt împovărate de zeci de milioane de tone de deșeuri, multe dintre acestea din plastic. Microplasticul produs prin descompunerea obiectelor din plastic de dimensiuni mai mari intră în lanțul alimentar și prezintă riscuri pentru sănătatea vieţii marine și a oamenilor. Problema este agravată de faptul că o mare parte din aceste deșeuri ajung pe fundul mării, unde sunt greu de găsit și de îndepărtat, se mai arată în comunicatul de presă menționat.

Misiunea SeaClear este de a combate problema deșeurilor subacvatice folosind o tehnologie robotică inovatoare și autonomă, cu scopul de a curăța oceanele noastre și de a proteja biodiversitatea acestora.

Sistemul SeaClear este alcătuit din mai multe componente interconectate. “Nava-mamă” SeaCAT lansează și gestionează două vehicule subacvatice acționate de la distanță (ROV): MiniTortuga pentru explorare și Tortuga, mai mare, pentru colectarea deșeurilor. Deşeurile sunt depozitate într-un coș proiectat special. În plus, o dronă aeriană monitorizează și cartografiază suprafața mării, ajutând la identificarea zonelor cu densitate mare de deșeuri. Aceste elemente funcționează împreună pentru a crea o hartă a fundului mării, pentru a detecta deșeurile și, ulterior, pentru a le colecta și a le îndepărta. Inteligența artificială (AI) este esențială pentru funcţionarea SeaClear. Algoritmii de AI au fost antrenaţi pentru a detecta deșeurile și pentru a le diferenția de viața marină.

Algoritmi româneşti de cartografiere a deşeurilor

Rolul echipei de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, România, condusă de profesorul Lucian Bușoniu, a fost de a localiza roboții și de a crea o hartă a deșeurilor subacvatice pe baza detecțiilor AI. Au fost de asemenea dezvoltate metode de învățare automată care să le permită roboților subacvatici să navigheze în aşa fel încât să găsească deşeurile mai repede. Rețelele neurale mari nou apărute, similare cu ChatGPT, ar putea ajuta pe viitor la planificarea la nivel înalt a traiectoriilor roboţilor. Cu toate acestea, rămân încă provocări dificile în automatizarea robotică la nivel inferior. "Imaginați-vă că îi cereți unui robot să vă aducă o bere din frigider", explică prof. Bușoniu. "Orientarea dispozitivul de prindere, prinderea sticlei, aplicarea forţelor potrivite - această interfață între robot și lumea reală este locul unde lucrurile se complică." Pentru astfel de sarcini în SeaClear, soluțiile vor continua să necesite inginerie și testare.

Un nou proiect pentru colectarea deşeurilor grele de la adâncimi mai mari

În stadiul său actual, sistemul SeaClear poate ridica până la 7 kg, dispozitivul de prindere are volumul a două sticle de 2L, iar roboții colectează deșeuri în ape aflate la adâncimi de până la zeci de metri. După ce va fi îmbunătățit pentru a fi comercializat, sistemul va funcționa cu un cost cu 70% mai mic decât cel al scafandrilor.

(...) Pornind de la succesul SeaClear, echipa a obținut o finanțare adiţională de 9 milioane de euro (incluzând cofinanţarea) în cadrul programului Orizont Europa pentru un nou proiect numit SeaClear 2.0, care va construi un sistem pentru deşeuri mai grele la adâncimi mai mari din Marea Mediterană. Pe lângă robotică, acest nou proiect se concentrează şi pe implicarea publicului și pe legislaţie, cu activități precum gamificarea raportării de deşeuri şi programe educaționale pentru a reduce producția de deșeuri. Cu demonstrații planificate în întreaga Mediterană, consorțiul divers al proiectului, cu 13 parteneri din 9 țări, combină implicarea publicului, inteligența artificială, tehnologia marină și expertiza în domeniul reciclării, permițând o abordare cuprinzătoare de combatere a deşeurilor marine. Proiectul SeaClear2.0 a început în ianuarie 2023 și face parte din misiunea UE "Restaurarea oceanelor și apelor"; urmăriți-ne pe rețelele de socializare la https://linktr.ee/seaclear2.0 pentru a afla mai multe.

Videoclipuri:

Demonstraţia finală de la Dubrovnik: https://www.youtube.com/watch?v=C5950XrLwYA, + 1 video scurt concentrat pe sistem la https://www.youtube.com/watch?v=IP8S3rx5Cto

Demonstraţia anterioară din Hamburg: https://www.youtube.com/watch?v=dyue3r73fz

Concept pentru proiectul SeaClear2.0: https://youtu.be/IXa-gmOA7EY

Ar putea fi propriile celule de grăsime o armă împotriva cancerului? 
Știință 02 Aprilie 2025, 14:00

Ar putea fi propriile celule de grăsime o armă împotriva cancerului? 

Oamenii de știință ar putea fi pe cale să transforme celulele de grăsime în arme împotriva tumorilor! ...

Ar putea fi propriile celule de grăsime o armă împotriva cancerului? 
„DELTA-HUB” - De la Delta Dunării la o viziune globală asupra deltelor. Cercetarea aplicată în Delta Dunării – un model pentru deltele lumii
Știință 01 Aprilie 2025, 18:07

„DELTA-HUB” - De la Delta Dunării la o viziune globală asupra deltelor. Cercetarea aplicată în Delta Dunării – un model pentru deltele lumii

Asta își propune să creeze proiectul  „Delta-Hub: River Delta Science, Education, and Modeling Hub” ,...

„DELTA-HUB” - De la Delta Dunării la o viziune globală asupra deltelor. Cercetarea aplicată în Delta Dunării – un model pentru deltele lumii
Andi Cârlan, pacient oncologic: „În momentul în care am primit diagnosticul n-aveam nici cea mai mică idee ce trebuie să fac. Salvarea mea au fost navigatorii de pacienți”
Știință 01 Aprilie 2025, 16:18

Andi Cârlan, pacient oncologic: „În momentul în care am primit diagnosticul n-aveam nici cea mai mică idee ce trebuie să fac. Salvarea mea au fost navigatorii de pacienți”

Recent, a fost lansat un raport privind cadrul de finanțare a serviciilor de sănătate destinate pacienților cu cancer și...

Andi Cârlan, pacient oncologic: „În momentul în care am primit diagnosticul n-aveam nici cea mai mică idee ce trebuie să fac. Salvarea mea au fost navigatorii de pacienți”
Raportul de gardă: Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității? Provocări și direcții de viitor
Știință 01 Aprilie 2025, 14:00

Raportul de gardă: Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității? Provocări și direcții de viitor

”Utilizarea exclusivă a IMC (Indicelui de Masă Corporală) ca indicator al obezității începe să fie...

Raportul de gardă: Ce am învățat în 100 de ani de cercetări în genetica obezității? Provocări și direcții de viitor
Dumitru-Dorin Prunariu: „Explorarea făcută de om implică un alt nivel de conștientizare a rolului nostru în univers. Curiozitatea și dorința de cunoaștere sunt esențiale pentru progres”
Știință 31 Martie 2025, 20:22

Dumitru-Dorin Prunariu: „Explorarea făcută de om implică un alt nivel de conștientizare a rolului nostru în univers. Curiozitatea și dorința de cunoaștere sunt esențiale pentru progres”

Un zbor cosmic îți schimbă perspectiva și asupra vieții și asupra a ceea ce se întâmplă pe...

Dumitru-Dorin Prunariu: „Explorarea făcută de om implică un alt nivel de conștientizare a rolului nostru în univers. Curiozitatea și dorința de cunoaștere sunt esențiale pentru progres”
Georgian Șchiopu: Jocurile de noroc sunt „produse care ne conduc în niște locuri foarte întunecate ale minții noastre”
Știință 27 Martie 2025, 17:06

Georgian Șchiopu: Jocurile de noroc sunt „produse care ne conduc în niște locuri foarte întunecate ale minții noastre”

Vorbim despre jocuri de noroc și folosim un termen-umbrelă, gambling , „ acest produs creat de niște operatori...

Georgian Șchiopu: Jocurile de noroc sunt „produse care ne conduc în niște locuri foarte întunecate ale minții noastre”
„În momentul când ajungi dependent de jocuri, nu se mai pune problema despre bani”
Știință 27 Martie 2025, 16:48

„În momentul când ajungi dependent de jocuri, nu se mai pune problema despre bani”

27 Martie 2025 Gândurile mele erau doar cum să fac rost de alți bani ca să ajung să-mi satisfac viciul. Este...

„În momentul când ajungi dependent de jocuri, nu se mai pune problema despre bani”
Dan Ștutman: „De la începuturile dezvoltării laserului de mare puterea fost avansată ideea că s-ar putea să fie foarte util în medicină”
Știință 27 Martie 2025, 15:20

Dan Ștutman: „De la începuturile dezvoltării laserului de mare puterea fost avansată ideea că s-ar putea să fie foarte util în medicină”

” Aplicațiile medicale al laserului de mare putere au fost avansate de aproape o decadă și jumătate,   dar au...

Dan Ștutman: „De la începuturile dezvoltării laserului de mare puterea fost avansată ideea că s-ar putea să fie foarte util în medicină”
Ascultă live

Ascultă live

19:00 - 21:00
Concerte live
Ascultă live Radio România Cultural
20:05 - 20:30
Antena partidelor parlamentare
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
20:00 - 21:00
English 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
20:05 - 21:00
ASOCIAŢII ROMÂNEŞTI DIN LUME/ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
20:00 - 20:26
Óęđŕżíńüęŕ 2
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
20:10 - 22:00
CU INIMA DESCHISĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
20:10 - 21:30
Special pentru tine
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
19:03 - 23:59
CLUB 105,6
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
20:00 - 21:00
Emisiune în lb. maghiară
Ascultă live Radio România Timișoara FM
20:10 - 21:00
Revelații Jazz
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru