Teatrul Național Radiofonic – Radio România în compania selectă a Teatrelor Naționale Românești reunite la Chișinău

Teatrul Național Radiofonic participă, în perioada 10-22 septembrie 2024, la a IX-a ediție a REUNIUNII TEATRELOR NAȚIONALE ROMÂNEȘTI – cel mai mare festival european al artelor scenice desfășurat la Chișinău, inițiat și organizat anual, de Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Pentru al patrulea an consecutiv, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești se bucură de Înaltul Patronaj Prezidențial, acordat de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și de Președintele României, Klaus Iohannis.

Programul impresionant al acestei ediții, se va derula sub genericul CONEXIUNI EUROPENE.

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Național Târgu-Mureș, Teatrul de Stat Constanța, Teatrul „Matei Vișniec” Suceava, Teatrul Național Radiofonic București – Radio România, Gigi Căciuleanu Romania Dance Company – din România, Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău – organizator și gazdă, Teatrul Republican „Luceafărul” Chișinău, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Bălți, Teatrul Național „Eugène Ionesco” Chișinău, Teatrul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” Cahul, Teatrul Național Satiricus „I.L. Caragiale” Chișinău, Teatrul „Alexei Mateevici” Chișinău, Teatrul Fără Nume – Centrul Ginta Latină Chișinău – din Republica Moldova și invitatul de onoare al festivalului, Teatrul Național Dramatic „Ivan Franko” din Kiev vor prezenta pentru publicul din Republica Moldova și publicul Reuniunii, 46 de evenimente culturale: 27 de spectacole în sală și în aer liber, 8 audiții ale spectacolelor radiofonice, 6 premiere, 10 conferințe, lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură, cu personalități ilustre din lumea teatrului, reunite sub formula: „Identități lingvistice – identitate europeană (memorie, artă, management cultural)”: Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borș, Cristiana Teodorescu, Bogdan Căpîlnean, Cornel Huțanu, Larisa Turea, Angelina Roșca, Anatol Petrencu.

De la prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, desfășurată în septembrie 2015, Teatrul Național Radiofonic – Radio România participă, într-o secțiune aparte, cu o serie de audiții și dezbateri ale spectacolelor realizate în cadrul proiectelor Biografii, memorii și Dramaturgi români contemporani. Coordonator și inițiator al proiectului: Magda Duțu. Concept realizat împreună cu Petru Hadârcă, Director General al Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău și managerul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău.

„Teatrul Național Radiofonic – Radio România a parcurs, împreună cu noi, toate cele opt ediții ale Reuniunii de la Chișinău, fiind unul dintre pilonii de rezistență ai rețelei prin care ne-am reconectat la viața culturală din România. Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a generat și ideea unui proiect de colaborare între cele două instituții de cultură. Cele două echipe de creație fac eforturi considerabile pentru a realiza spectacole radiofonice în care vocile actorilor de pe o parte și alta a Prutului se împletesc firesc în cadrul unor producții comune ce abordează teme ale memoriei comune și/sau probleme ale societății contemporane. Rezultatele sunt evidente și fac parte din patrimoniul imaterial comun. Iar astăzi, când a fost deschis procesul de negocieri pentru pregătirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cele două instituții, Societatea Română de Radiodifuziune și Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău, au deja un proiect viabil și durabil prin care realizează dezideratele de apropiere și conexiune cu UE.” – apreciază organizatorii.

Anul acesta, echipa Teatrului Național Radiofonic va fi reprezentată de: Magda Duțu, Costin Manoliu, Mirela Georgescu, Patricia Prundea, Milica Creiniceanu. Audițiile cu public vor avea loc în sălile Teatrului Național „Mihai Eminescu” Chișinău și se vor desfășura după următorul program:

• Vineri, 13 septembrie, de la ora 13.00 – THREE O’ CLOCK sau DUMINICĂ LA

ORA TREI de Ana-Maria Bamberger. Cu Rodica Mandache și Maia Morgenstern în distribuție. Adaptarea radiofonică și regia artistică: Diana Mihailopol.

Autoarea piesei – absolventă a Facultății de Medicină din București, de ani buni stabilită în Germania, la Hamburg, unde este doctor în științe medicale, cu o strălucită carieră academică, s-a remarcat și ca dramaturg, având o relație specială – artistică și umană – cu marea actriță Olga Tudorache, cea care a jucat rolurile principale în primele sale piese și care a fost sursa de inspirație pentru următoarele creații, foarte apreciate atât de public, cât și de critica de specialitate, din România și din străinătate. Piesa Three O᾿Clock – o comedie neagră despre puterea ucigătoare a dragostei – s-a bucurat de mai multe montări în România și în străinătate.

Varianta radiofonică propusă de regizoarea Diana Mihailopol, Three O᾿Clock sau Duminică la ora trei, aduce în prim-plan adevărate recitaluri actoricești prin interpretarea extraordinară a celor două mari actrițe – Rodica Mandache în Abelina și Maia Morgenstern în Clara.

• Sâmbătă, 14 septembrie, de la ora 13.00 – AVANT DE MOURIR de Val Butnaru. Adaptarea radiofonică: Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Val Butnaru – publicist, dramaturg și prozator – născut în Chișinău, autor din prima linie a dramaturgiei româneşti, nu numai a celei basarabene, preocupat de om şi zbuciumul său sufletesc, realizează prin acest text, o analiză a subtilelor procese psihologice. Cuvintele, replicile, scenele, emoţiile personajelor se înlănţuie în acorduri de tango... O piesă despre rostul iubirii şi al artei în lume... Avant de mourir – vorbeşte despre destinul a doi basarabeni emigranţi, care se întâlnesc într-un subsol, la Paris. Îi desparte vârsta, dar îi uneşte condiţia de expat, tangoul, dragostea. Sunt doi oameni care se iubesc, se dispreţuiesc, se urăsc, dansează şi visează. În spectacolul radiofonic Avant de mourir, cei doi dezrădăcinaţi stabiliţi la Paris, interpretaţi de cunoscuții actori Emilia Popescu şi Mircea Rusu, sunt conduşi cu fineţe de regizorul Petru Hadârcă.

• Luni, 16 septembrie, de la ora 13.00 - MANSARDĂ LA PARIS CU VEDERE SPRE MOARTE sau Întâlnire subiectivă şi imaginară între dramaturgul Matei Vişniec şi filosoful Emil Cioran. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

Spectacolul radiofonic, realizat în anul 2006, în cadrul proiectului Biografii, memorii, cu Virgil Ogășanu și Irina Petrescu în rolurile principale, este o producţie a Teatrului Național Radiofonic – Radio România, remarcată în spaţiul teatral şi mass-media european, situându-se pe poziţia a V-a în TOP TEN – Radio Drama, la ediţia din 2006 a Festivalului Internaţional Prix Europa, de la Berlin. Textul dramaturgului Matei Vişniec se doreşte un omagiu subiectiv adus lui Emil Cioran şi îşi trage seva din gândirea şi ideile marelui filosof; o piesă impregnată de numeroasele idei dezvoltate de Cioran pe teme dintre cele mai diverse, începând cu sinuciderea şi terminând cu destinul poporului român.

• Miercuri, 18 septembrie, de la ora 13.00 – ANA BLANDIANA – Copilul din sufletul meu. Neteama de moarte. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.
• Joi, 19 septembrie, ora 13.00 – ANA BLANDIANA – O călătorie inițiatică la Moscova. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. Cu participarea scriitoarei Ana Blandiana.

Cele trei spectacole-document realizate în martie 2024, cu Maria Ploae în rolul titular, vorbesc despre 50 ani de istorie românească – socială, culturală, literară – văzută prin ochii unui scriitor de vocaţie, trăitor şi martor al unor evenimente dramatice, cu rezonanţă naţională şi universală.

Născută în Timişoara, la 25 martie 1942, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj, Ana Blandiana a publicat de-a lungul a şase decenii cărţi de poezie, de eseuri şi proză, apărute şi în traducere la prestigioase edituri din Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Suedia, China şi multe alte ţări europene şi asiatice. A fost recompensată cu premii literare în ţară şi străinătate. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

• Vineri, 20 septembrie, de la ora 13.00 – ION MORARU – PUSTIIREA și SABIA DREPTĂȚII. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

– ION MORARU – TREPTELE INFERNULUI. Scenariu radiofonic de Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă

• Sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 13.00 – ION MORARU – FATA CU MIROS DE BUSUIOC. Scenariu radiofonic de Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Cele trei spectacole-document – avându-l ca figură centrală pe scriitorul basarabean Ion Moraru – au fost realizate după trilogia sa autobiografică: Pustiirea – Treptele infernului – Fata cu miros de busuioc, un adevărat imn închinat jertfei românilor din Basarabia.

Scriitorul Ion Moraru a fost un luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia. S-a născut în 1929, în Mîndîc, Basarabia și s-a stins din viaţă pe 9 octombrie 2019. După ocuparea Basarabiei de către URSS, a făcut parte din organizația antisovietică Sabia Dreptății din cadrul mișcării de rezistență Arcașii lui Ștefan.

În 1950, la 21 de ani, a fost arestat de NKVD și condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 10 ani de muncă silnică, în închisori din Chișinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) și în lagărele Dubovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. Acolo, a avut ocazia să se întâlnească cu cele mai luminate minți din fostul Imperiu Sovietic, printre care și Soljenițîn. A fost eliberat în 1956, la 22 iunie și reabilitat în 1990.

Concepția grafică a tuturor materialelor de promovare a spectacolelor noastre la ediția din acest an a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, îi aparține lui Lucian David.

Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015 și a fost inspirată de proiectul „Teatrul românesc la București și Chișinău”, lansat cu un an înainte, de către cei doi directori ai Teatrelor Naționale din București și Chișinău, Ion Caramitru – eminent om de teatru, a cărui inimă a bătut cu putere și pentru creatorii din Republica Moldova – și Petru Hadârcă, regizorul și managerul ferm convins de valorile libertății și democrației. Organizatorii și co-organizatorii ediției din acest an a Reuniunii – Ministerul Culturii din Republica Moldova, Ministerul Culturii din România, Institutul Cultural Român, reprezentanța sa la Chișinău, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” și pentru secțiunea conferințelor, UNITER – îi invită pe toți cei interesați, joi, 12 septembrie, de la ora 11.00, la o conferință de presă care se va desfășura în foaierul Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Cu acest prilej, vor fi prezentate, trofeul și caietul-program al Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ediția a IX-a.

Deschiderea oficială va avea loc în aceeași zi, la ora 18:00, cu premiera Teatrului Național „Mihai Eminescu” – GRĂDINA DE STICLĂ, după romanul omonim al Tatianei Țîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă. Premiera absolută a unui spectacol realizat după acest text care a obținut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, a avut loc, în urmă cu doi ani, la Teatrul Național Radiofonic – Radio România, în regia aceluiași Petru Hadârcă, cu o parte dintre actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu” în distribuție, actori pe care îi vom regăsi acum și în varianta scenică.

Programul complet al evenimentului poate fi găsit pe pagina oficială a Reuniunii: www.reuniune.md şi pe site-ul oficial al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”: www.tnme.md.