Sean Cotter: „Totul pentru mine a început de la Blaga, de la filosofia culturii”
11 Noiembrie 2024, 01:57
Cu ocazia lansării traducerii în limba română a cărții sale “Literary Translation and the Idea of a Minor Romania”, Sean Cotter i-a acordat un interviu Ancăi Mateescu pentru Revista Literară Radio. Traducerea, realizată de Dana Bădulescu și intitulată “Traducerea literară și destinul României în comunism. Trei studii de caz: Blaga, Noica, Cioran”, a fost un proces complex. Autorul, fiind și el traducător, a preferat să lase acest proces în mâinile unui profesionist, având încredere în capacitatea Danei Bădulescu de a adapta textul pentru mediul academic românesc.
Cartea analizează traducerea ca pe o formă de supraviețuire culturală în perioada comunistă, cu accent pe Lucian Blaga, Constantin Noica și Emil Cioran.
“Totul a început cu Lucian Blaga. Am scris teza mea de doctorat la Michigan despre T.S. Eliot și Lucian Blaga, dar, încet, încet, l-am lăsat pe T.S. Eliot de-o parte, pentru că am devenit din ce în ce mai interesat de Blaga și epoca lui.(…) El a fost, de fapt, cel mai prezent traducător, mai ales în anii ‘50, când nu avea voie să publice opere originale. În anul ‘56, dacă nu mă înșel, a apărut, în traducerea lui, Faust de Goethe și publicul a fost atât de entuziast încât s-au vândut, la București, toate exemplarele în trei zile, iar la Cluj ,în trei ore.”
Constantin Noica, al doilea studiu de caz, privea România ca pe un „traducător al Europei”, considerând că flexibilitatea culturală a țării derivă din poziția ei geografică și din deschiderea românilor spre alte limbi și culturi. Noica vedea această capacitate a românilor de a sintetiza influențele ca pe un atribut valoros, care ar putea plasa România într-un rol semnificativ de punte între Orient și Occident.
În cazul lui Emil Cioran, Sean Cotter analizează dilema filosofului legată de identitatea minoră a României. Obsesia lui Cioran pentru statutul „minor” se reflectă în opera sa din perioada de început, înainte de emigrarea sa în Franța și tranziția la limba franceză. Ulterior, Cioran și-a reevaluat perspectiva, ajungând să aprecieze dimensiunea spirituală a culturii române și specificitatea ei.
“În anii '30, după cum știm, Cioran era oarecum fanatic în privința destinului României. Nu concepea cum o cultură cu o limbă de circulație mai redusă ar putea fi una cu adevărat importantă, capabilă să pătrundă profund în sufletul uman. Acest lucru l-a descoperit mult mai târziu, după ce a început să scrie în limba franceză, și după ce și-a făcut o carieră în Franța, revenind, treptat, la interesul pentru România.”
Scriitorul subliniază faptul că termenul de „cultură minoră” nu înseamnă lipsă de valoare, ci deschidere și adaptabilitate. Inspirat de Blaga, el contestă ideea de inferioritate culturală și reinterpretează cultura minoră ca fiind una flexibilă și capabilă să asimileze influențe externe, rămânând, totodată, distinctă.
“Pentru mine, o cultură minoră este, uneori, o cultură mai deschisă, mai sănătoasă, într-un fel, pentru că are această capacitate de a respira iar acestă respirație se numește traducere. “
Sean Cotter este profesor de literatură și traduceri literare la Universitatea Texas din Dallas, licențiat în literatură engleză la Universitatea Loyola din New Orleans, cu un master în științe umaniste și un doctorat în literatură comparată. A început să învețe limba română când a venit pentru prima dată în România, în 1994. Traducerile sale din literatura română includ opere de Mircea Cărtărescu, Mateiu Caragiale, Magda Cârneci și Nichita Stănescu. Anul acesta a primit prestigiosul Dublin Literary Award pentru traducerea în limba engleză a romanului Solenoid de Mircea Cărtărescu.