Petru cel Mare şi moştenirea sa, de Dan Manolache
02 Iunie 2018, 06:00
„Om mare, mai înalt decât toţi oamenii, dară nu gros, rotund la faţă şi cam oacheş şi cam aruncă câteodată din cap fluturând.”
Personajul astfel portretizat de Ion Neculce este.... Petru cel Mare. S-au împlinit pe 30 mai 446 de ani de la naşterea Ţarului şi Împăratului tuturor Rusiilor a cărui domnie a marcat nu doar istoria marelui vecin de la Răsărit, nu doar istoria vremii sale ci şi pe aceea a secolelor care au trecut de la săvârşirea sa din viaţă, la 28 ianuarie 1725.
A fost un cârmuitor atipic al maicii Rusii. După o călătorie de 18 luni prin Europa- pe când avea doar 25 de ani- s-a hotărât să o modernizeze prin....ucazuri. Astfel a interzis portul bărbii şi al pletelor, i-a obligat pe boieri şi curteni să adopte vestimentaţia occidentală, a reformat armata, a schimbat calendarul, a construit o flotă, chiar o nouă capitală pe Neva şi enumerarea ar putea continua..
Mai cu seamă însă, Petru cel Mre şi-a dorit expansiunea Rusiei. Purtat de această ambiţie a poposit şi la Iaşi, la curtea lui vodă Cantemir cu care încheiase la Luţk, în aprilie 1711, un important tratat...Important chiar şi astăzi când i-ar putea lumina pe cei care susţin fără argumente că istoria Basarabiei ar fi diferită de cea a Moldovei. Ţarul recunoştea în articolul 11, că: “Hotarele Principatului Moldovei sunt acelea ce se descriu de râul Nistru, Cameniţa, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunăre, Marele Ducat al Transilvaniei, cu teritoriul Poloniei după delimitarea facută.”
Aminteam obsesia expansiunii. Ea este chiar anterioară domniei lui Petru. În 1520 stareţul Filotei socotea că suveranii ruşi, stăpânitori ai Moscovei, a III-a Romă, sunt de drept moştenitorii Imperiului şi au îndatorirea să-l reconstituie sub conducerea lor. Celebrul testament, dovedit apocrif, al lui Petru cel Mare este totuşi o adevărată doctrină politico- militară urmată de mai toţi conducătorii Rusiei. Direcţiile de expansiune indicate erau spre nord până pe ţărmurile Balticii iar spre sud până la atingerea Mării Negre. Cum? Provocând anarhie în Polonia, stimulând adversitatea Angliei şi Danemarcei faţă de Suedia, antrenând Austria în alungarea turcilor din Europa, folosind sentimentele religioase ale grecilor astfel încât, la final, Strâmtorile să ajungă în puterea imperiului pravoslavnic.
Privite prin prisma unei astfel de politici, ortodoxismul, panslavismul, comunismul, par a fi doar mijloace puse în slujba unei ambiţii fundamentate cu secole în urmă, expansiunea Rusiei.
I-a părăsit ea oare pe stăpânii de astăzi ai Kremlinului? Cunoşterea istoriei ne poate da răspunsuri....