O viață de artă

Lucrări realizate de sculptorița Geta Caragiu pot fi văzute în Rotonda Sălii Mici a Teatrului Național Bucuresti până pe 18 aprilie 2017. Soră mai mică a marelui actor Toma Caragiu, artista Geta Caragiu și-a denumit expoziția “Toma și ai lui”. În spațiul expozițional, descoperim cu uimire și deosebită plăcere, că această expoziție care adună laolaltă desene și sculpturi dintr-o mai largă perioadă de creație -este una dedicată literalmente familiei. În parte, cel puțin lucrările în ipsos au fost modelate imediat după dezastruosul cutremur din 1977 când actorul Toma Caragiu și-a pierdut viața. La scurtă vreme și capul familiei Caragiu s-a stins. Sub imperiul durerii nemărginite, sculptorita a lucrat însă intens. Ipsosurile au stat până în anul 2000 depozitate, ascunse, departe de privirile eventual cercetătoare ale celor din afara familiei.

Astăzi, desenele, ipsosurile și sculpturile în bronz pot fi văzute împreună într-o expoziție simțită și gândită ca un omagiu adus de artistă, familiei sale. Un loc aparte îl au în expoziție, amintirile din copilărie care reverberează și ele în formă artistică. Lacul copilăriei, resimțit ca malefic de sculptoriță joacă un rol principal în lucrările colorate de grafică. Apariția lacului este copleșitoare în expoziție. Într-una dintre compoziții, lacul este legat fedeleș. Într-o alta, ochiul acela de apă ajunge să fie înspăimântător de roșu, îmbunat ulterior de către artistă prin adăugarea unui mic peștișor. Alături de lac, paparudele își au și ele rostul lor, fundamental în lumea creată de sculptoriță. Astfel, între real si fantastic aflăm că distanța nu este prea mare.

În sculptură, artista reia în parte, preocupările din grafică.

Impresionantă, dominantă pentru parcursul expozițional este lucrarea în ipsos ”Cina cea de taină” la care vedem că este întrunită familia: mama și tata, cei trei copii: Toma, Matilda și Geta.

Sigur că, lucrările care fac referire directă la fratele mai mare, la Toma sunt într-un număr mare. În definitiv, expoziția, organizată la 40 de ani de la dispariția actorului, îi este dedicată. În toate tehnicile abordate aflăm preocuparea artistei pentru redarea chipului fratelui și a expresivității actorului Toma Caragiu. În portrete în cărbune, în ipsosuri și în bronzuri îl descoperim prin dragostea sculptoriței și prin talentul ei formidabil, pe Toma Caragiu.

dr. Roxana Păsculescu, critic de artă