Manifestarea de la Cașin - prilej de trezie

Revenim astăzi, cu noi informații referitoare la evenimentul ”Obârșia Mioriței”, eveniment care a avut loc în perioada 12-14 august a.c., în Comuna Cașin din județul Bacău, în apropierea Municipiului Onești. Aflată la a II-a ediție, manifestarea a atras prin demers și organizare, o serie de importanți specialiști din țară și din Republica Moldova, interesați de tema Simpozionului propus atunci participanților. ”Transhumanța la români - Drumul Oilor” s-a denumit Simpozionul, moderat de către Prof. univ. dr Ioan Opriș, istoric, etnolog, muzeolog. Lista comunicărilor confirmă pe de o parte, vitalitatea fenomenului de transhumanță, și pe de alta, interesul cercetătorilor îndreptat spre înțelegerea particularităților zonale, în ceea ce privește modul de viață al păstorilor.

Comunicările, variate ca arie de cuprindere au conturat un spațiu favorabil discuțiilor la care au participat inclusiv personalități ale forurilor locale, un rol deosebit în organizarea evenimentului avându-l, din teritoriu,Dl.Constantin Tudose. Lista comunicărilor care se vor tipări în volum până la finele anului cuprinde:

Dr. Constantin Secară, Drd. Cristian Mușa dela Institutul de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu” din București – ”Repertoriul păstoresc din Arcul Carpatic. Aspecte muzicale și coregrafice”;

Muzeograf Simona Hobincu dela Muzeul Național al Țăranului Român – ”Pe cărări bătătorite la Stâna Baciului Gigel Ursu din Păușa, Paltin, Suceava”;

Muzeograf Aurel Prepeliuc dela Muzeul Satului Bucovinean, Complexul Muzeal Bucovina din Suceava – ”Tradiții și obiceiuri de păstorit în Bucovina”;

Conf. univ. dr. Narcisa Știucă. Facultatea de Litere a Universității din București – ”Păstoritul ca ocupație tradițională în curricula universitară”;

Cercetător de istorie militară Andrei Cemortan, Consilier Ministerul Culturii – ”Întreruperea transhumanței în primul război mondial pe Valea Cașinului”;

Dr. Irina Sava, Președinte al Comisiei profesionale a Asociației Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a Uniunii Artiștilor Plastici din România – ”Biserica OVEDANIA MAICII DOMNULUI din Orșani, Vâlcea - Podoaba dintre dealuri. Ctitorie reprezentativă a oierilor din Oltenia de sub Munte”;

Muzeograf Diana Braga, Muzeul Județean de Etnografie Brașov – ”Transhumanța săcelenilor în Muntenia, Moldova de Sud și în Dobrogea”;

Muzeograf Marian Vițelescu, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea – ”Aromânii - obiceiuri și tradiții de păstorit”;

Muzeograf Adrian Alexa, Complexul Național Muzeal ”ASTRA” din Sibiu – ”Păstoritul și actele normative relative la această ocupație tradițională în perioada interbelică și după cel de-al doilea război mondial”;

Dr. Eva Giosanu, Complexul Muzela Național ”Moldova” din Iași – ”Transhumanța și originile unei comuntăți moldave – Pipirig”.

Fiecare comunicare și-a avut suflul ei deosebit. Din cea intitulată „Repertoriul păstoresc din Arcul Carpatic - aspecte muzicale şi coregrafice” (prezentată de dr. Constantin Secară şi drd. Cristian Constantin Muşa, de la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti)–am reţinut câteva idei dintre cele expuse de cei doi cercetători:

”Păstoritul este definit drept una dintre cele mai vechi, coerente şi consecvente ocupaţii tradiţionale ale poporului român, o marcă identitară a spiritualităţii sale, purtătoarea unei încărcături simbolice şi reprezentative, specifice şi proeminente. În acest context se înscriu manifestările de cultură tradiţională pastorală (atât muzicale cât şi coregrafice), aflate la confluenţa dintre funcţional, utilitar, magic, iniţiere dar şi divertisment. Instrumentele muzicale (fluier, caval, cimpoi, bucium, tulnic, trâmbiţă) sunt specifice pentru cultura pastorală, de tip carpatic, relevând  complexitatea şi varietatea unui model tipologic de expresie sonoră, de valoare arhetipală şi de o nebănuită omogenitate stilistică. Repertoriul pastoral este amplu şi se structurează conform unor legităţi şi determinări distincte, predominat funcţionale, printre care se numără şi cele magice, protectoare, invocate în momentele cele mai importante ale vieţii la stână. Dincolo de incantaţie şi magie, expresivitate şi stil improvizatoric, nu trebuie neglijată latura iniţiatică, reprezentată generic prin „Şireagul oilor” sau „povestea ciobanului care şi-a pierdut oile” - poem pastoral cu valoare iniţiatică şi purificatoare. De asemenea, ne gândim că, pentru cultura carpatică românească, poate nimic altceva nu este mai reprezentativ decât „Mioriţa”, acel poem născut pe plaiurile locuite de veacuri de ciobanii români. Motivul mioritic, aşezat în vers şi cântec, este prezent chiar şi în unele colinde, în special din Transilvania.”

Și cu Simona Hobincu - Muzeograf I - Muzeul Național al Țăranului Român- am stat de vorbă iar din comunicarea sa vă semnalăm câteva idei: ”Tradiția păstoritului montan în țară noastră este strâns legată de cei ce-l practică, de generațiile care au făcut din urcatul oilor la munte un simbol național pe care, de multe ori, suntem tentați să-l atribuim vremurilor trecute. În cercetările mele despre tradiția meșterilor și a meșteșugurilor am avut ocazia să ajung și la această stână. Un colț de cer parcă uitat de lume, aici l-am întâlnit pe Baciul Gigel Ursu care a povestit despre tot ceea ce înseamnă stână și transhumanță. O poveste vie în care nu te mai saturi să îl asculți. (…) trag un semnal de alarmă asupra transhumanței care încetul cu încetul va dispărea”.

Colocviul ”Remitizarea Mioriței” a rotunjit lucrările Simpozionului Național. Și-au spus opiniile avizate, printre alții: Prof. univ. dr. Vasile George Puiu de la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău, Profesorul de istorie Tudor Vlad din Rucăr, Preot Gheorghe Cîrstina din Dragoslavele, Prof. univ. dr. Constantin Parascan, filolog și muzeograf, scriitorul Victor Munteanu din Bacău, Prof. univ. dr. Ecaterina Crețu dela Facultatea de Litere a Universității ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

În această ultimă și lungă perioadă de timp trăită, în care urbanizarea înghite fără milă, spații, existențe și profile regionale spectaculoase în diversitate, dar și în asemănări –manifestarea de la Cașin de anul acesta a oferit participanților săi prilejul de trezie pe coordonatele unei existențe autentice tradiționale.

prof. univ. dr. Ioan Opris despre profilul si cultura spatiului Casin, jud. Bacau:

dr. Roxana Păsculescu