Într-un posibil circuit cultural

La Noaptea muzeelor din 2017, la a XIII-a ediție a evenimentului european, patru case memoriale din Capitală fac parte dintr-un posibil circuit vizual, alături desigur, de numărul important de muzee și entități culturale participante la semnificativa manifestare dedicată culturii.

Casa în care a locuit poetul George Bacovia (1881-1957), în perioada 1933-1957 a devenit casă memorială în 1966. Astăzi, strada de odinioară, poartă numele poetului: Str. George Bacovia nr. 63, sector 4, București. Povestea familiei și a casei o aflăm pe site-ul noapteamuzeelor.ro.  ”Din anul 1933, Bacovia s-a stabilit la București împreună cu soția sa, Agatha Grigorescu Bacovia (1895-1981), și unicul lor fiu, Gabriel, într-o casă modestă de pe strada Frăsinetului. Pe la începutul secolului XX, zona aparținea Comunei Șerban Vodă, fiind situată în suburbia Bucureștiului. Casa a fost construită cu ajutorul unui împrumut al soției, obținut de la Casa Corpului Didactic, iar construcția a durat aproximativ o lună, Agatha fiind diriginte de șantier. Casa a devenit muzeu încă din anul 1958, la un an după moartea poetului, datorită Agathei. Începutul proiectului a fost dificil pentru că implicarea statului a fost destul de sumară, concretizându-se doar prin schimbarea numelui străzii, care până atunci se numea Frăsinetului. Abia în anul 1966 s-a obținut etatizarea și titlul de Muzeu Memorial George Bacovia. Casa păstrează o atmosferă autentică, care ne duce cu gândul la perioada în care soții Bacovia au locuit aici. Vizitatorii pot admira o mulțime de obiecte personale ale familiei (piese de mobilier, documente, manuscrise, fotografii), dar și grădina plină de flori amintind de o perioadă istorică bogată în curente, semnificații și interferențe culturale.”

Un alt spațiu memorial important al Bucureștiului, care are farmec și ajută la creionarea unui profil artistic important pentru secolul al XX-lea se găsește pe Bd. Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, etaj 2, ap. 12, interfon 5, sector 5, București, lângă Președinția României. Din nou, site-ul ne oferă prețioase informații, motivante cultural. ”Apartamentul în care se află în prezent Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” a fost achiziționat de familia Minulescu în anul 1934. În 1991, Mioara Laurenția Minulescu, fiica lui Ion Minulescu, artist plastic, a lăsat apartamentul și patrimoniul aflat în el, prin testament, Muzeului Național al Literaturii Române. Colecția aflată în apartamentul poetului Ion Minulescu (1881-1944) cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii inedite și o colecție impresionantă de tablouri și sculpturi. Printre semnatarii operelor de artă aflate aici se numără Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Henri Catargi, Iosif Iser, Victor Brauner, Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuțescu Storck, M. H. Maxy, Al. Satmari,  Oscar Han, iar unele lucrări sunt realizate chiar de Claudia Millian (1887-1961), soția poetului”.

O a treia casă memorială pe care o semnalăm astăzi, cu prilejul oferit de Noaptea Muzeelor este Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Pe Str. Mărțișor la nr. 26, sector 4, București descoperiți un spațiu fermecător prin fragmentele de istorie înglobate, și prin prisma amintirilor sedimentate aici. ”…a locuit poetul, unul dintre cei trei mari inovatori ai limbajului poetic românesc, începând cu anul 1930, și s-a întipărit în memoria locală sub denumirea de „Mărțișor”. Conform dorinței testamentare a scriitorului, începând cu anul 1974, aceasta a devenit casă memorială. Clădirea este compusă din parter și etaj, în total 18 camere, discrete, fără a epata în vreun fel, la care se adaugă dependințele. În colecția de aici, publicul vizitator poate avea acces la obiecte de mobilier datând din acea vreme, cărți, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880-1967). În curtea casei, se află și tipografia Biletelor de papagal, unde astăzi sunt expuse volume, documente, reviste și imagini din istoria familiei și a întregului spațiu, iar în prezent vizitatorii noștri pot viziona aici filmul documentar Prisaca, realizat de Paul Anghel, într-o versiune subtitrată în limba engleză. Mărțișor este cunoscustă mai ales datorită livezii sale și prin intermediul atelierelor literare organizate de muzeografii noștri, destinate grădinițelor, școlilor, familiilor.”

Pe Bd. Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, etaj 2, ap. 11, interfon 6, sector 5, se află în același imobil, într-un apartament lipit de cel care adăpostește Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, Casa memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”. Scriitorul Liviu Rebreanu (1885-1944) a achiziționat în anul 1934, pentru fiica sa Puia-Florica Rebreanu acest cochet apartament. ”Spațiul și patrimoniul au fost donate de aceasta (Puia-Florica Rebreanu) cu dorința de a fi prezentate și realizările mamei sale, Fanny – Ștefana Rădulescu (1888-1976), o talentată actriță a vremii. Donația s-a făcut în anul 1992, apartamentul devenind casă memorială în anul 1995, când Puia-Florica Rebreanu s-a stins din viață. Ulterior, spațiul a fost renovat și inclus în circuitul cultural-turistic. Colecția cuprinde piese de mobilier, documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii, precum și tablouri valoroase, pictate de Camil Ressu, Jean Steriadi, Nicolae Dărăscu, Francisc Șirato, și sculpturi realizate de Milița Petrașcu, Ion Jalea, Oscar Han. Tot aici se află și o colecție impresionantă de ceramică și o alta de icoane pe sticlă, toate lucrările aparținând prozatorului Liviu Rebreanu.”

Așadar, în această noapte (20 mai 2017) puteți alege să vedeți patru case memoriale care vorbesc convingător despre artă, într-un discurs cu parfum de epocă, la București.

Pagină realizată cu sprijinul www.noapteamuzeelor.ro