În prim-plan, restaurarea obiectului de artă

Prea puţine sunt instituţiile muzeale care -deşi, sunt evident preocupate de conservarea şi restaurarea pieselor din patrimoniul personal –subliniază prin expoziţii dedicate, fenomenul de mare amploare şi dificultate al restaurării.

Muzeul Municipiului Bucureşti are încă în desfăşurare, o serie extrem de interesantă de mici şi valoroase prezentări de lucrări ale aceluiaşi creator, lucrări care au necesitat intervenţii de restaurare câteodată majore; titlul inspirat al seriei de evenimente care a semnalat piese foarte importante ale lui Nicolae Vermont, Ştefan Luchian ori Nicolae Grigorescu este “Vindecări miraculoase”. Fiecare expoziţie a beneficiat dincolo de lucrările restaurate, de panouri cu informaţii scrise şi imagini interesante care exemplificau procesul de restaurare. Se vedeau astfel, crachelurile fine ori încă mai dificilele pierderi din suprafaţa pictată. Documentarea oferea deopotrivă specialistului ca şi novicelui posibilitatea de a intra în adâncul unei operaţiuni de o extremă complexitate care altfel, este imposibil de urmărit şi deci de apreciat.

În cadrul nu foarte larg al expoziţiilor care prezintă nu doar piesele de artă ci şi procesul de restaurare – se înscrie şi expoziţia de la MNAR care se deschide publicului pe 21 iulie 2018.

Ca şi în cazul deja menţionat al Muzeului Municipiului Bucureşti, la Muzeul Naţional de Artă al României, cu expoziția “Laborator. Restaurarea picturilor vechilor maeștri” se deschide o serie de mici expoziții axate însă, pe diversele laboratoare de restaurare ale instituţiei găzduite în fostul Palat Regal. Evenimentul stabilit în deschiderea seriei “aduce în prim-plan laboratorul de restaurare pictură de șevalet și munca echipei de specialiști care, de-a lungul ultimelor trei decenii, a făcut posibile noi atribuiri și datări, readucând lucrările cât mai aproape de aspectul lor originar”. Remarcăm că aici, accentul este pus poate un pic diferit faţă de cel de la Muzeul Municipiului Bucureşti. Ideea de atribuire şi datare pune într-o lumină încă şi mai favorabilă acţiunea restauratorului.

Procesul de restaurare pentru un muzeu de o asemenea anvergură este unul categoric, permanent. Galeriile permanente ale muzeului (ori ale muzeelor care ţin de MNAR) n-ar fi putut funcţiona până acum, fără secţiile de restaurare. De data aceasta însă, prin cele 18 lucrări selectate pentru expunerea “Laborator. Restaurarea picturilor vechilor maeștri”, accentul se pune în mod excepţional asupra restaurării. Căci, documentaţia joacă de data aceasta un rol fundamental alături de expunerea propriu-zisă a picturilor; laboratorul de restaurare este pus astfel, într-o lumină excepţională, ca actant principal, fără de care opera de artă nu ar fi putut fi valorificată vizual la cota sa cea mai înaltă. Organizatorii ne informează de acest fapt: “Unele dintre ele figurează în expoziție alături de o bogată documentație fotografică și de informații legate de procesul de restaurare în timp ce altele sunt incluse în expunerea de bază a Galeriei de Artă Europeană”.

Restaurarea nu înseamnă doar intervenţie prin adăugare ci şi prin eliminare! De cele mai multe ori, verniurile prin trecerea timpului se întunecă excesiv şi trebuie îndepărtate. Pe de altă parte, sesizarea unor repictări, nu de puţine dăţi nefericite – determină şi ele, eliminarea prin restaurare.

„Suzana și cei doi bătrâni” de Alessandro Varotari sau „Familia lui Darius oferind coroana lui Alexandru cel Mare” de Mattia Preti au “suferit”: “procese laborioase și de durată în urma cărora cea dintâi și-a regăsit luminozitatea inițială grație îndepărtării verniului extrem de degradat și închis la culoare, în timp ce înlăturarea unor repictări masive îmbătrânite a restabilit echilibrul cromatic și compozițional al celei de a doua”.

Până în septembrie, prin cele 18 lucrări de pictură -care vin însoţite în spaţiul expoziţional de informaţiile documentare legate de restaurarea lor- MNAR începe seria sa de evenimente vizuale care are ca scop atragerea atenţiei asupra laboratoarelor de restaurare care nu apar în mod obişnuit niciodată în prim-plan.

Realizator Roxana Păsculescu