Gaudeamus - Părintele uitat al democrației autohtone
18 Septembrie 2017, 13:18
Ca să nu fiu bănuit că aș vrea să trag spuza pe turta, nu m-am grăbit să scriu despre aniversarea celor 200 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu. Asta pentru că primul meu roman, „Tainele inimii”, are același titlu și un motto din romanul din care Kogălniceanu a scris doar cîteva pagini. Cred că am făcut o greșeală.
M-am bucurat că Academia Română l-a sărbătorit, ceea ce era normal. Mi-ar fi părut bine dacă ar fi apărut și o carte despre acest om care avea tot dreptul să constate că n-a fost lege importantă în România care să nu fi fost gîndită și susținută de el.
Puțini și-a amintit de aniversarea lui în mass media. Și mai puțini au fost cei care au analizat cum se cuvine marele lui discurs din Parlament, în care Kogălniceanu a spus că sîntem independenți și națiune de sine stătătoare. Discursul lui nu era menit doar pentru urechile românilor, ci și pentru cancelariile marilor puteri. Și nu însemna, cum s-a tot spus, o Declarație de Independență față de Imperiul Otoman. Era o demonstrație sclipitoare că Țările Române erau istoric independente și că nu voiau să cîștige pe calea armelor ceea ce aveau oricum. Priceput în treburi diplomatice, Kogălniceanu știa că o țară mică trebuie să-și afirme drepturile istorice la masa tratativelor de pace de după confruntările armate, pentru a nu se trezi că a cîștigat războiul, dar a pierdut pacea.
Kogălniceanu a fost unul dintre fiii de boieri care au înființat Partidul Liberal, împreună cu Ion Ghica, acesta fiind și înrudit cu un domnitor, ceea ce nu i-a împiedicat pe amîndoi să pună la cale un partid care le stătea în gît marilor proprietari de pămînt și domnitorilor de pînă atunci. Amîndoi ar fi putut avea toate motivele din lume să se lupte pentru șefia partidului. N-au făcut-o, deschizînd astfel calea brătienilor , care aveau să se dovedească marea alegere pentru liberali și pentru soarta României.
Kogălniceanu însă ar fi trebuit aniversat de toate partidele cu vocație democratică din România, căci el e unul dintre părinții adevărați ai democrației autohtone. Ca să nu mai spun că și publicațiile de toate felurile s-ar fi cuvenit să-și aducă aminte de el. Nu numai fiindcă avem puțini oameni cu adevărat aniversabili, dar și pentru că Mihail Kogălniceanu a deschis și calea presei independente de la noi.
Cristian Teodorescu