DESTROYER- filmul care ne aduce o transformare spectaculoasă- de Michaela Platon

După ce a aparut trailerul acestui film, toată lumea îl
aştepta, căci Nicole Kidman părea să livreze un rol excepţional, cu o schimbare
radicală de look, asemenea celei din The Hours, care i-a adus un Oscar. Şi
chiar l-a livrat. Într-un fel neaşteptat care o metamorfozează pe blonda
delicată şi solară într-o poliţistă acră, îmbătrânită înainte de vreme,
bântuită de drame existenţiale şi sentimente nereprimate.

Ceea ce uimeşte la personajul Erin Bell nu este
–paradoxal – schimbarea fizică remarcabilă pe care au operat-o make up
artiștii- ci felul în care actriţa scoate la iveală frustrarea, vina,
resentimentele – iubirea chiar - dintr-o carcasă ce viețueste mecanic, cu o
privire către lume din care lipseşte
orice viaţă sau bucurie. Căci Erin este aproape un zombie care îşi împarte
timpul între munca de detectiv pe care o ia foarte în serios, fiind practic
singura revanşa pe care şi-o îngăduie în existenţa ei ternă, băutura- în care
caută scăpare şi alin şi relaţiile disfuncţionale cu fiica şi fratele ei,
căruia i-a încredinţat copilul.

Meritele pentru produsul final sunt eminamente ale
regizoarei Karyn Kusama care cinematografiază în cel mai autentic stil clasic
scenariul pe alocuri comun, conlucrând excepţional cu distribuţia care îi
serveşte maximul de performance pe acest script. Şi nu pot să nu îmi reamintesc
acum precedentele ei realizari -
Girlflight – premiat în 2000 la Sundance Film Festival şi Cannes, dar şi
Aeon Flux (2005) în care a valorizat-o pe Charlize Theron, apoi Jennifer’s Body
succes de box office (dar nu şi de critică) şi nu în ultimul rând The
Invitation, multilaureat la festivalurile de film fantastic – din 2015 ea orientându-se
către regia de serii tv precum Halt And Catch Fire, Casual şi Billions.

Subiectul din Destroyer pare să o fi pasionat pe
regizoare- căci atmosfera aproape noire şi tensiunea pe care o creează flash
backurile care ne poziţionează treptat în poveste- sunt numai bune pentru un
cineast pasionat de laturile dark ale existentei- felul în care ni se arata
personajul principal neacordând nici o şansă, căci iubirea este rămasă într-un
trecut care revine recurent otrăvind actuala existenţa a eroinei, prea bântuită
de vină, furie şi remuşcări pentru a mai rezona la sentimente. Robotizat aproape,
fără nici o grijă sau stima de sine, Erin trăieşte doar în amintirile din urmă
cu 16 ani- viaţa ei actuală rezumându-se la slujbă şi relaţiile tensionate şi
disfuncţionale cu o fiică aflată în perioada critică a adolescenţei rebele.

M-am bucurat să îl revăd pe Sebastian Stan- acum creditat
ca o vedetă, şi să constat că a crescut profesional şi că este de-acum un star
gata să dea replica unor actori de Oscar, cu o carieră şi experienţa
impresionante- nefiind în nici un fel mai prejos. Căci are farmec, este
talentat şi ne demonstrează pe zi ce trece ca e într-un crescendo profesional,
ceea ce are darul de a ne exalta mândria patriotică.

Aşa că după ce s-a remarcat în The Covenant, Gossip Girl
şi mai ales în Captain America: The First Avenger unde este Winter Soldier,
convingând ca personaj, îl mai vedem şi în celelalte trei filme ale seriei +
The Avengers: Infinity War, fiind şi în distribuţia finalului francizei
intitulat Endgame, preconizat să iasă pe piaţa anul acesta.

Ceea ce ridică mult filmul este imaginea semnată de Julie
Kirkwood, care deşi nu are multe credite, are talent, aşa că vine cu o plus valoare
în această creaţie. Nu este de neglijat nici coloana sonoră ce îi aparţine lui
Theodore Shapiro- cu care Karyn Kusama face echipă de mulţi ani şi care are „la
activ” şi reuşite precum Arthur, The Secret Life of Walter Mitty, The Intern,
Danny Collins, Zoolander 2, Ghostbusters sau Collateral Beauty – excepţionalul
film al lui David Frankel în care joacă Will Smith, Hellen Mirren, Eduard
Norton şi Kate Winslet.

Aşadar Destroyer/Capcana ne uimeşte cu personajul
interpretat de Nicole Kidman, cu imaginea şi coloana sonoră, ne place ca
abordare şi construcţie regizorală şi, în plus, ne bucură cu apariţia lui
Sebastian Stan- foarte bine în rolul poliţistului undercover Chris care este
personajul principal masculin al peliculei.

Filmul va intra în cinematografe de vineri, 25 ianuarie,
pelicula fiind distribuită în România de Ro Image 2000.