"ANGLO-LOGOS"/VI/ -24 MARTIE, 2017

-Încărcată cu o forţă simbolică şi un dramatism aparte, expresia idiomatică: "An albatross around one's neck" (în traducere textuală: "Un albatros în jurul gâtului") are, desigur, un înţeles metaforic, traductibil prin: "o povară psihologică sau sufletească pe care se vede nevoită să o îndure, ca pe un blestem, o persoană cu un destin nefericit/ ...sau: un sentiment copleşitor de vină ori de culpabilitate, care devine un obstacol în calea realizărilor sau a succeselor personale".

-Această expresie îşi are originea în faimosul poem narativ: "The Rime of the Ancient Mariner" ("Balada bătrânului marinar"), publicat în anul 1798, creaţie a marelui poet, critic literar şi filozof englez, Samuel Taylor Coleridge (1772-1834), iniţiatorul mişcării romantice din Anglia, alături de bunul său prieten, William Wordsworth. Poetul istoriseşte drama personală a unui marinar care ucide, cu o arbaletă, un albatros -considerat, îndeobşte, în virtutea unei vechi superstiţii a oamenilor mării, simbol de bun augur-. Drept penitenţă impusă pentru actul său de cruzime, care a zădărnicit norocul întregului echipaj al vasului, greu încercat de o serie de întâmplări nefaste ulterioare, nefericitul personaj a fost, astfel, blestemat să poarte leşul păsării în jurul gâtului:

• "God save thee, ancient Mariner

From the fiends, that plague thee thus:

Why look'st thou so ? - With my cross-bow

I shot the ALBATROSS".

...în redare grafică modernă:

 

• God save you, ancient Mariner (Sailor)

From the fiends, that plague you thus:

Why are you looking so ? - With my cross-bow

I shot the ALBATROSS".

• = "Domnul să te păzească, bătrâne Matelot,

De demonii ce în ăst chip te prigonesc:

Ce-i cu privirea asta?  - Cu arbaleta-mi

Pe ALBATROS l-am doborât".

...

• "Ah, well-a-day, what evil looks

Had I from old and young,

Instead of the cross, the Albatross

About my neck was hung".

• = "Vai mie, ce uitături piezişe

Îmi aruncară bătrâni şi tineri déopotrívă,

În loc de sfânta cruce, Albatrosul

               Pe după gât îmi fúse petrecut".                                (Versiuni neoficiale de traducere)

 

-Acest sens metaforic al expresiei a fost catalogat în cuprinsul ediţiilor Dicţionarului Oxford al limbii engleze ("Oxford English Dictionary"), apărute între anii 1936 şi 1955, dar se pare că nu a intrat în uzanţa generală decât odată cu perioada anilor 1959-1960.

-Totodată, cuvântul "albatross" este întrebuinţat în cea de-a doua scrisoare ("Letter II") din cuprinsul volumului -I- al romanului: "Frankenstein", publicat în anul 1818, capodopera, de factură gotico-romantică, a scriitoarei, biografei şi editoarei britanice, Mary Shelley (1797-1851). În această scrisoare adresată surorii sale, Margaret Saville, exploratorul arctic, Robert Walton istoriseşte aventurile tragice ale monstrului Victor Frankenstein, salvat de el dintre gheţuri, folosind, la un moment dat, enunţul: "...but I shall kill no albatross..." (= "...dar nu voi ucide niciun albatros..."), aluzie evidentă la poemul lui Coleridge.

-Renumita colecţie de poeme: "Les Fleurs du mal" ("Florile răului"), a poetului francez, Charles Baudelaire (1821-1867) cuprinde un poem intitulat: "L'Albatros" ("Albatrosul"), pe tema unor marinari care capturează albatroşi pentru amuzament. În ultima strofă, Coleridge compară poeţii cu păsările, izgonite din văzduh, pentru ca apoi să poarte, până la moarte, povara aripilor lor uriaşe.

-Şi în romanul alegoric, "Moby Dick", care i-a asigurat celebritatea postumă romancierului şi eseistului american, Herman Melville (1819-1891), există o referinţă la albatrosul lui Coleridge, referinţă extinsă pentru a servi intenţiei narative de evidenţiere a conotaţiilor simbolice ale culorii albe.

***

-"O persoană ruptă de realitate/ fantezistă/ distrată/ lunátică/ aeriană/ visătoare/cu capul în nori/ ..."pe altă lume sau planetă" ...respectiv, în propriul nostru limbaj familiar, cu o marcată încărcătură umoristică: "scrântită/ ţicnită/ (uşor) dusă (cu pluta sau cu capul)/ plecată de-acasă ori cu sorcova" este, în expresia idiomatică britanică din registrul informal de limbaj: "Away with the fairies" (= "plecată pe tărâmul zânelor", în traducere textuală).

-Această expresie, remarcabilă, la rândul ei, prin forţă de sugestie şi pitoresc îşi are originea în tradiţia scoţiană, respectiv galică irlandeză, a credinţei într-un set de mituri populare, versiunea animată a cărora reliefează credinţa în existenţa "micuţelor făpturi" (engl: "the little people").

-Într-o mitologie comparabilă cu apetenţa prezentului pentru povestirile cu răpiri ale oamenilor de către extratereştri, rolul acestora din urmă este jucat de Sidhe, un clan dominant de zâne, despre care se credea că se ivesc în lume fie din vreo tainiţă subpământeană, fie dintr-un tărâm nevăzut, echivalent cu noţiunea de dimensiune paralelă din ştiinţa contemporană, şi care răpeau oameni pe cât de fulgerător, pe atât de misterios. În virtutea unei alte paralele cu reprezentarea curentă a noţiunii de relativitate din sfera ştiinţifică, în aceste povestiri fantastice, victimele erau aduse înapoi după, aparent, doar câteva ore, dar care, în lumea umană, erau echivalentul multor ani.

-Credinţa într-o lume supranaturală, populată de zâne, elfi, spiriduşi şi alte fiinţe fantastice era o manifestare comună în Europa medievală şi post-medievală, la fel cum era şi credinţa în interactiunea acestora cu lumea reală. O epistolă adresată poetului scoţian, William Drummond, datată Octombrie 1636, cuprindea următoarele rânduri:

• As for the Fairy Queen, of whom you wrote to me, her Apparitions of late have bewitched so many, that I find sundry ready to dance with the fairies".
• = "Cât despre Crăiasa Zânelor, despre care mi-ai scris, Apariţiile ei din ultima vreme i-au vrăjit pe atât de mulţi, încât nu m-ar mira să văd o bună parte din ei gata să se prindă în dans cu zânele".

-Credinţa în răpirile de oameni de către zâne era, deja, foarte bine încetăţenită în momentul întrebuinţării pentru prima oară, la începutul secolului al 20-lea, a expresiei: "away with the fairies". Astfel, într-o povestire publicată în paginile unui ziar neo-zeelandez din anul 1909, un oarecare irlandez, Michael Coyne, încerca să aducă argumente în favoarea nevinovăţiei lui în cazul asasinării rivalului său, James Bailey:

• [Coyne] "Don't mind your son; that is not him you see there". Bridget Bailey understood that he meant that her brother was away with the fairies."

• [Coyne] "Nu-l lua în seamă pe fiul tău; nú-i el cel pe care-l vezi acolo". Bridget Bailey înţelese din spusele lui că fratele ei era cu mintea rătăcită".

***

-Înţelesul termenilor individuali care alcătuiesc expresia: "(To use) a sledgehammer to crack a nut", şi anume: "(A folosi) un baros pentru a sparge o nucă" dă întreaga măsură a sensului figurat al acesteia: "a întrebuinţa mijloace/ resurse sau forţe exagerat de multe, respectiv de mari pentru a rezolva o problemă minoră"/ ori: "a se folosi de metode prea drastice pentru a rezolva un anumit lucru". În limba română -ca şi în limba italiană, de altfel-, pentru forma engleză a expresiei există sinonimele: "atăia capul ca să treacă migrena"/ sau: "a folosi un tun pentru a omorî un purice".

-Baroasele sunt ciocane mari de fier care au fost întrebuinţate pentru prima oară în Anglia secolului al 15-lea. "Sledge" a fost numele iniţial al acestui tip de ciocan, de aceea forma "sledgehammer" este, practic, un pleonasm.

-Dacă "sledges" ("baroasele") au fost o invenţie engleză, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre expresie, care "a văzut lumina zilei" în America anilor 1850. "A sledgehammer to crack a nut" reprezintă una dintre numeroasele variante ale expresiei, însă celelalte au dispărut, treptat, din uzanţa lexicală.

-Practic, aproape tot ceea ce este mic şi uşor de strivit -simbolizat de alune sau nuci, ori de insecte, precum muşte sau ţânţari- a căzut, din punct de vedere lexical, sub greutatea barosului. Prima victimă a necruţătoarei unelte a fost o umilă muscă, aşa cum reiese, bunăoară, dintr-o povestire publicată în paginile unui ziar din Gettysburg, Pennsylvania, S.U.A, în iunie, 1878:

• "Don't worry over little ills of life. It is like taking a sledgehammer to kill a fly".
• = "Nu vă faceţi griji cu privire la micile necazuri ale vieţii. E ca şi cum ai lua un baros să omori o muscă".

-Nucile şi alunele au intrat în "peisaj" ceva mai târziu, fapt dovedit, între altele, de un articol publicat în mai, 1893, în paginile unei gazete din Reno, Nevada, S.U.A.:

• "We know some men who are always looking for a sledgehammer to crack a peanut".
• = "Cunoaştem nişte oameni care sunt tot timpul în căutarea unui baros pentru a sparge o alună".

-Ţânţarul figurează, de pildă, într-un enunţ din cuprinsul cărţii: "Industrial America in The World War" ("America industrială în timpul Războiului Mondial"), publicată în anul 1923, sub semnătura lui Grosvenor B. Clarkson (1882-1937), director al Consiliului Apărării Naţionale al S.U.A., în perioada Primului Război Mondial:

• "The Board never useda sledgehammer to kill a gnat".
• = "Consiliul n-a folosit niciodată un baros pentru a omorî un ţânţar".

-În mod destul de bizar, însă, deşi forma comună este, în prezent: a sledgehammer to crack a nut", primele exemple în formă scrisă ale acesteia datează din jurul anilor 1950. Ceea ce rămâne sub semnul întrebării este dacă forma curentă provine dintr-o reformulare a variantelor: "crack a peanut" ori "crack a gnat", sau ar putea fi rezultatul unei combinaţii între cele două...

***

-"At one fell swoop", traductibilă prin: "dintr-o dată ori dintr-o singură mişcare sau lovitură/ fulgerător/ pe neaşteptate/ sau pe nepusă masă" este una dintre expresiile engleze care, scoasă din context, ridică probleme de identificare a sensului, uneori chiar şi pentru vorbitori nativi ai limbii engleze. Neînţelegerea cuvintelor din alcătuirea acestei expresii este, fără îndoială, motivul pentru care ea este, adeseori, ortografiată greşit, ca de exemplu: *'at one fail swoop' ...sau chiar, având în vedere relaţionarea ei cu păsările: *'one fowl swoop/ oristoop' ("fowl" fiind termenul livresc pentru: "pasăre" sau "zburătoare".)

-Care sunt, aşadar, înţelesurile cuvântului: "fell"? În ipostază de verb tranzitiv regulat (deci care primeşte, invariabil, sufixul "-ed" pentru toate timpurile trecute), el înseamnă, pe de-o parte: "a tăia/ sau a doborî un copac". Pe de cealaltă parte, "fell" este forma de trecut simplu a verbului intranzitiv, neregulat: "fall" = "a cădea". În calitate de substantiv, "fell" are accepţia de: "deal sau orice altă zonă deluroasă ori muntoasă, în special în nord-vestul Angliei".

...Şi totuşi, niciuna dintre aceste ipostaze nu-şi găseşte locul în expresie. "Piesa" care se încadrează perfect în "puzzle"-ul acestei foarte interesante expresii este un cuvânt foarte vechi, aflat în uz prin secolul al 13-lea, şi care astăzi se foloseşte exclusiv în acest context. El este rădăcina comună a termenului "felon". Dicţionarul Oxford al limbii engleze ("Oxford English Dictionary") indică în dreptul adjectivului "fell" sensurile de: "fierce/ savage/ cruel/ ruthless/ dreadful/ terrible" (="feroce/ fioros/ sălbatic/ crud/ nemilos, neîndurător sau necruţător/ înfricoşător, îngrozitor sau înspăimântător/ teribil"), ceea ce vine să clarifice pe deplin lucrurile.

-William Shakespeare este fie inventatorul acestei expresii, fie cel care a pus-o în circulaţie, în tragedia: "Macbeth", publicată în anul 1605:

• MACDUFF [on hearing that his family and servants have all been killed]:

"All my pretty ones?

Did you say all? O hell-kite! All?

What? All my pretty chickens and their dam

At one fell swoop?

• = MACDUFF [la auzul veştii că întreaga familie, împreună cu slujitorii, îi fuseseră ucişi]:

"Toţi dragii mei cei dragi?

Cu toţii-ai zis? Ah, îndrăcit hultán! Cu toţi?

Cum dáră? Puiéndrii mei frumoşi, cu-ale lor maici cu tot,

Aşa, dintr-o clipire?"                                                  (Versiune neoficială de traducere)

-Cuvântul "kite" desemnează o pasăre de pradă, de genul aşa-numitului "Red Kite", foarte comun în Anglia Dinastiei Tudor şi care, după ce s-a aflat, la un moment dat, în pragul extincţiei, şi-a făcut o binevenită reapariţie în secolul al 20-lea. "Swoop", pe de altă parte, (sau "stoop", cum se mai spune, uneori, astăzi) defineşte picajul rapid, în sensul atacului fulgerător al unei astfel de păsări răpitoare, pentru a­-şi captura prada.

-Shakespeare a folosit această imagine a răpitoarei care se năpusteşte asupra prăzii în sens evident metaforic, pentru a sugera atacul necruţător şi mortal al agenţilor lui Macbeth.

-În timp, înţelesul originar al expresiei s-a pierdut, ea fiind astăzi întrebuinţată pentru a reda mai degrabă conotaţia de: "caracter neaşteptat" sau "bruschéţe", decât pe aceea de "brutalitate/ cruzime/ ferocitate/ sau sălbăticie".

******