"ANGLO-LOGOS" /XXXII/  -26/ OCT./ 2018

-Niciun alt nume al limbii engleze nu intră în componenţa unui număr mai mare de termeni decât árhi-popularul Jack. Dar, ca în cazul oricărei expresii care include un nume, se ridică întrebarea firească dacă acesta este asociat unei persoane reale: este şí cazul compusului lexical: "Jack of all trades". Alături de multe alte exemple din literatura engleză cultă, populară sau pentru copii în care figurează prenumele Jack, precum: Jack the Lad('Jack Flăcăul') = cu accepţiile moderne, metaforice, de: "ins aventurier/ oportunist fără scrupule/ impertinent/ teribilist/ cinic şi nepăsător";  Jack Sprat = nume generic, atribuit persoanelor de statură mică în secolul al 16-lea; Little Jack Horner = tipul oportunistului sau al arivistului -în special în politică-, apelativ menţionat, pentru prima oară, în secolul al 18-lea;  Jack Robinson = nume din componenţa unei expresii informale, intrată în uzanţa limbii engleze tot în secolul al 18-lea şi folosită, în mod curent, pentru a reda ideea de rapiditate sau repeziciune, etc etc, ..."Jack of all trades" a avut, de la bun început, înţelesul figurat, generic, de: "om bun.../ sau priceput  la toate". Şi aceasta, pornind de la faptul că numele propriu Jack a dobândit, încă din secolul al 14-lea, accepţia de etalon sau prototip al omului obişnuit, din popor (engl: 'commoner'/ sau 'average man'), cu virtuţile şi antivirtuţile sale.

-La origini, "Jack of all trades" nu avea conotaţie depreciativă sau peiorativă, dar, în uzanţa actuală, această conotaţie poate însoţi apelativul datorită adăugirii -ulterioare- a sintagmei: "master of none" (= "meşter în niciúnele/saula nimic"). Trebuie menţionat, însă, faptul că "Jack" ai perioadei medievale ocupau o certă poziţie marginală pe scara socială. În acest sens, 'Dicţionarul Oxford al Limbii Engleze' ('OED') defineşte acest nume astfel:

* «Jack  -A man of the common people; a lad, fellow, chap: especially a low-bred or ill-mannered  fellow,  a 'knave'».

* = «Jack  -Un om din popor;  un băiat, bărbat, individ sau ins: în special unul needucat/ de  joasă speţă/ sau de proastă factură,  un 'netrebnic'».

-Pentru a da mai multă greutate caracterizării, în termeni peiorativi, a unei persoane care, din orgoliu sau exces de zel îşi exercita "talentele" în mult prea multe direcţii sau domenii decât stăpânea în realitate, comentatorii secolului al 16-lea au recurs la termenul depreciativ, împrumutat din limba latină: 'Johannes factotum' (engl: 'Johnny do-it-all'). În anul 1592, Robert Greene /1558–1592/, unul dintre cei mai populari dramaturgi şi pamfletari elizabetani, membru al prestigioasei grupări literare: 'University Wits' ('Spiritele academice'), cunoscut pentru criticile sale virulente la adresa colegilor de breaslă, a scris un pamflet intitulat: 'A Groatsworth of Wit Bought with a Million of Repentance' ('Minte de un ban cumpărată cu un milion de regrete'). Aici, condeiul vitriolant al pamfletarului Greene a aşternut, pentru posteritate, următoarea opinie la adresa unui scriitor nou apărut pe scena literară a Bătrânului Albión:

* 'An upstart Crow, beautified with our feathers, that supposes he is as well able to bombast out a blank verse as the best of you: and being an absolute Johannes factotum, is in his own conceit the only Shake-scene in a country.'

* = 'Există o Cioară parvenită, împodobită cu penele noastre, ce se crede că-i în stare să declame un vers alb la fel de bine precum cei mai buni dintre voi. Şi, fiind un Johannes factotum absolut, este, în ifosele lui, singurul care Zgâlţâie-scena dintr-o ţară.'

-Din nefericire pentru reputaţia de la acea vreme a lui Greene şi pentru imaginea sa din analele istoriei literaturii engleze, 'Cioara parvenită' era însuşi ...William Shakespeare.

-Încă din Evul Mediu, se poate spune că nu existau, practic, îndeletniciri sau meşteşuguri din denumirea cărora să fi lipsit termenul "jack". Numărul meseriaşilor şi al obiectelor utilitare definite cu ajutorul acestui termen este şí în prezent, aşa cum semnalam, unul impresionant. Iată, cu titlu de exemplu, câţiva dintre aceşti compuşi lexicali:

* lumberjack = "tăietor de lemne/ sau cherestegíu"; steeplejack = "lucrător (căţărător) specializat în întreţinerea clădirilor/ sau a edificiilor înalte";  Jack-tar = "marinar/ sau matelot"; smoke-jack = "rotisór";  Jack-plane = "rindea-cioplitor/ rindea de degroşat/ sau gealău";  Jack-screw = "tróliu de ridicare"; Jack-frame = "crăcán/ sau capră"-în tâmplărie; Boot-jack = "dispozitiv trăgător de cizme";  Jack-engine = "troliu/ sau vínci"-în minerit, etc etc etc.

-"Jack of all trades" a intrat în vocabularul limbii engleze în anul 1612, atunci când autorul englez, Geffray Minshull a hotărât să-şi împărtăşească experienţele dramatice, trăite în închisoarea pentru datornici, în cuprinsul cărţii intitulată: 'Essayes and Characters of a Prison and Prisoners'  ('Eseuri şi personaje prizoniere ale unei închisori'):  

 

* '[...] some broken Cittizen (citizen), who hath plaid (has played)Jack of all trades.'

* = '[...] vreun cetăţean îngenuncheat de soartă, ce s-a jucat de-a meşterul bun la toate.'

-Ante-evocata sintagmă: "master of none" a început să apară în cuprinsul unor texte publicate în secolul al 18-lea. Scriitorul englez, Martin Clifford, şí el membru al grupării literare academice, 'University Wits', dar şi director respectat al Şcolii Charterhouse din localitatea Godalming, Surrey -una dintre marile şcoli istorice ale Angliei- consemna, bunăoară, în paginile unei colecţii de note -publicată în jurul anului 1677- pe marginea poemelor lui John Dryden, figură marcantă a vieţii literare din perioada Restauraţiei engleze:

* 'Your Writings are like a Jack of all Trades Shop, they have Variety, but nothing of value.'

* = 'Scrierile domniei-tale sunt asemenea Prăvăliei unui Meşter bun la toate: au Varietate, dar nimic de valoare.'

-În anul 1770, revista londoneză, 'The Gentleman's Magazine' avansa opinia conform căreia:

* "Jack at all trades  is seldom good at any."

* = "Un om bun la toateîndeletnicirile se pricepe arareori la vreuna anume."

-Cel mai timpuriu exemplu de text în care figurează forma completă a expresiei -folosită şi astăzi, după cum am menţionat deja-, şi anume: "Jack of all trades, master of none" a fost descoperit de către specialişti în lucrarea farmacistului, medicului şi politicianului irlandez, Charles Lucas /1713-1771/, lucrare intitulată: 'Pharmacomastix' şi publicată în anul 1785:

* 'The very Druggist, who in all other nations in Europe is but Pharmacopola, is with us, not only a physician and chirurgeon, but also a Galenic and Chemic apothecary; a seller of medicines, oils, paints, &c: a Jack of all trades, and in truth, master of none.'

* = 'Spiţerul ca atáre, cel ce, în cazul tuturor celelalte náţii ale Europei e Farmacist şi nimic altceva, nú-i, la noi, doar medic şi chirurg, ci şi apotecar care prepară doctoríi chimice şi galenice; vânzător de medicamente, uleiuri, vopsele, şi câte altele: un om bun la toate, şi, în fapt, meşter în niciúnele.'

*****

-O mică expresie nominală, compusă din două substantive: "in the nick of time" are o semnificaţie cât se poate de benefică în cronologia întâmplărilor de viaţă cotidiene, şi anume: "(chiar/ exact) la timp; la momentul potrivit; în ultimul moment", respectiv, în registrul familiar: "la (marele) fix/saula ţanc".

-Înainte de secolul al 16-lea, exista o altă expresie care se folosea pentru a reda acest înţeles, şi anume: 'pudding time'. Aceasta are legătură cu faptul că 'pudding' era primul fel de mâncare servit în timpul prânzurilor medievale. Or a ajunge la ora servirii acestui meniu însemna a fi prezent la începutul mesei, chiar la timp pentru a-l consuma.

-Termenul pudding, care defineşte budinca de astăzi, era, la acea vreme, un preparat savuros -o varietate de drob sau sângeréte-. Vorbitorii din perioada Dinastiei Tudor au simţit, cel mai probabil, în opinia cercetătorilor, nevoia de a exprima cu mai multă exactitate "momentul cel mai prielnic" decât le oferea formularea vagă: 'around the beginning of the meal'('pe la începutul mesei') şi, astfel, a "intrat în scenă" termenul "nick". Acest cuvânt desemna o crestătură(engl: 'notch') sau o mică tăietură, fiind sinonim cu precizia. Crestăturile în cauză erau practicate pe aşa-numitele: 'tally sticks' ('răbojuri'), bucăţi de lemn în formă cilindrică sau paralelipipedică, folosite pentru măsurători sau ţinerea evidenţei a diverse calcule şi socoteli gospodăreşti ori de altă natură.

-Deosebit de interesantă şi deopotrivă de amuzantă este diferenţierea, pe ţări  vorbitoare de limba engleză, a accepţiilor cu caracter informal, din prezent, pentru una şi aceeaşi sintagmă: astfel, pentru vorbitorii nativi englezi, o persoană aflată "in the nick" este la închisoare; cei scoţieni îşi reprezintă o astfel de persoană ca fiind poziţionată într-o vale încadrată de două dealuri, în timp ce, pentru australieni, a fi "in the nick" înseamnă a fi purtător al ..."costumului lui Adam", altfel spus, în termeni néeufemistici: "a fi în pielea goală".

-Forma: 'in the nick' /cu variantele prepoziţionale: 'at/ sau upon the (very) nick'/ însemna, pentru vorbitorii englezi din perioada elizabetană: a te afla în locul şi la timpul potrivit. Chiar  ceasurile şi corzile instrumentelor muzicale erau fixate, respectiv ajustate prin măsurători efectuate pe răbojuri riguros pré-marcate, pentru a li se asigura funcţionarea optimă. Ilustrul contemporan al lui William Shakespeare: dramaturgul, poetul, criticul literar şi actorul Ben(jamin) Jonson /c.1572-1637/ a inclus o referinţă în acest sens în cuprinsul piesei sale, intitulată: 'Pan's Anniversary' ('Aniversarea lui Pan'):

* 'For to these, there is annexed a clock-keeper, a grave person, as Time himself, who is to see that they all keep time to a nick.'

* = 'Căci pentru acestea, este năimit un meşter ceasornicar, o persoană gravă, precum Timpul însuşi, ce are a se îngriji ca toate să arate orele fără gréş.'

-Reputatul traducător englez, Arthur Golding /c. 1536-1606/ -căruia i se datorează un număr de peste 30 de opere de referinţă transpuse din limba latină în limba engleză- este, după toate

probabilităţile, cel care oferă primul exemplu al accepţiei actuale a expresiei: "in the nick of

time", în cuprinsul traducerii 'Metamorfozelor' lui Ovidiu, publicată în anul 1565:

* 'Another  thing [...] commeth in the nicke:
The Ladie Semell great with childe by Jove as then was quicke.'

* = 'Alt fapt [...] se petrecú la timpul sorocit:

Seméle, principesa căzú degrabă grea cu al lui Jovis prunc.'

-De fapt, cuvântul 'time' din expresia 'in the nick of time' este oarecum supérfluu, întrucât termenul 'nick', în sine, se referă la timp. Cel dintâi exemplu de întrebuinţare nu doar în accepţia, ci şi în forma cunoscută în prezent face parte dintr-o carte a autorului englez, Arthur Day, intitulată: 'Festivals' şi publicată în anul 1615:

* 'Even in this nicke of time, this very, very instant.'

* = 'Chiar în clipíta asta, acúşi, pe loc.'