"ANGLO-LOGOS" /XXXI/  -12/ OCT./ 2018

-ROZUL, culoare a cărei simbolistică este una eminamente pozitivă, reprezintă, între altele, nucleul sintagmei din registrul familiar al limbii engleze: "In the pink". În accepţie modernă, această mică sintagmă idiomatică se referă exclusiv la sănătate, mai precis, la o sănătatedeplină sau înfloritoare, şi se redă prin: "sănătos, voinic/ saucu o sănătate de fier", respectiv, în propriile noastre exprimări colocviale: "sănătos-tun/ori plesnind de sănătate".

-Accepţia generală a acestei sintagme a suferit anumite modificări de la prima intrare în uzanţa limbii engleze. Cele mai timpurii consemnări ale acesteia datează din secolul al 16-lea, dar, la acea vreme, ea însemna: "apogeu/ culme/ sau vârf a ceva" -engl:'the very pinnacle of something'-, fără referire specifică la condiţia de sănătate.

-Specialiştii indică drept prím context de întrebuinţare a expresiei, în accepţia tocmai semnalată, un scurt fragment din tragedia shakespeariană: 'Romeo and Juliet', publicată în anul 1597:

* Mercutio: 'Why, I am the very pinke (pink) of curtesie (courtesy).'

* = Mercutio: = 'Pe legea mea, sunt né-ntrecut galant'.  (versiune neoficială de traducere) 

-Pe de altă parte, primul fragment de text descoperit, în care figurează sintagma 'in the pink' face parte din: 'Kensington Gardens' ('Grădinile Kensington'), carte -publicată în anul 1720- a dramaturgului şi actorului irlandez, John Leigh /1689-1726/:

* «'Tis the Pink of the Mode, to marry at first Sight: - And some, indeed, marry without any     Sight at all.'»

* = 'Azi e de 'ăl mai mare bontón să-ţi pui pirostriile la prima vedere: - Şi unii, cu adevărat, şi le pun fără a vedea nicicum.'»

-Sintagma: '(in) the (very) pink of the mode', cu alte cuvinte: 'la apogeul/ saupeculmile excelenţei în modă' se folosea în mod curent în epocă şi a continuat să fie utilizată şí pe parcursul secolului al 19-lea. Ilustrul romancier victorian, William Makepeace Thackeray /1811-1863/ a folosit-o el însuşi, ca atare.

-Un alt om de litere prestigios, considerat drept cel mai mare romancier al epocii victoriene, scriitorul şi criticul social, Charles Dickens /1812-1870/ demonstra, într-una dintre 'Scrisorile' sale ('Letters'), publicate în anul 1845, diferenţa faţă de accepţia de la ora actuală a micii expresii:

*  "Of all the picturesque abominations in the World, commend me to Fondi. It is the very pink of  hideousness and squalid misery."

* = "Dintre toate abominaţiúnile pitoreşti ale lumii, recomandă-mi să vizitez Fondi. /n.t.: localitate din provincia Latina, Lazio, situată în Italia centrală, la jumătatea drumului dintre Roma şi Napoli/.  ...E culmea hidoşeniei şi a mizeriei."

-De-abia în secolul al 20-lea este atestată expresia: 'in the pink of condition', formă caracteristică uzanţei de la ora actuală. Fragmentul de text semnalat, în acest sens, de către lexicologi este un articol dintr-un număr din anul 1905 al 'Kynoch Journal', publicaţie de specialitate a unei firme producătoare de muniţie, fondată la Birmingham, în anul 1862, de către antreprenorul scoţian, George Kynoch:

*'Makers may despatch explosives from the factory in the pink of condition.'

*= 'Producătorii pot livra materiale explozibile din fabrică în condiţii maxime de siguranţă individuală(fără a-şi periclita/ sau primejduí în niciun fel sănătatea)'.

-Asocierea sintagmei: 'in the pink' cu aşa-numitele redingote de culoare roz, purtate de vânătorii de vulpi britanici nu este demonstrabilă. Despre aceste redingote, care erau, în realitate, de culoare stacojíe, se spunea că îşi trăgeau denumirea de: 'hunting pink' de la un meşter croitor cu numele de Thomas Pink şi că 'in the pink' s-ar referi atât la redingotele în cauză, cât şí la modul sănătos şi energic în care mulţi dintre vânători se raportau la hobby-ul lor. Dincolo de "dozele" substanţiale de sănătate şi dinamism -specifice, altminteri, acestei îndeletniciri, ca şi atâtor alte sporturi în aer liber-, faptul că existenţa acestui personaj nu este atestată istoric -asocierea lui cu breasla vânătorească nefiind sugerată decât cu mult după primele referiri la redingotele roz-, confirmă pe deplin caracterul forţat al derivării sintagmei din sfera practicii vânătoreşti.

-Motivul pentru care rozul a fost ales să simbolizeze apogeulsauculmile calităţii are de-a face, mai degrabă, în opinia specialiştilor, cu floarea denumită "garofiţă" (Dianthus carthusianorum), multe dintre varietăţile căreia se numesc "Pinks". Este, îndeobşte, cunoscut faptul că societatea din timpul domniei Reginei Elisabeta I admira aceste flori suave de câmp, de culoare roz-violacée sau purpurie, ...de unde primele întrebuinţări ale termenului "pink" cu accepţia de "excelent" (engl: 'excellent'), în acea perioadă.

*****

-Inspirată din sfera simbolisticii culorilor este şí expresia informală: "To becaught red-handed", ..."A fiprins cu mâinile înroşite de sânge", în traducere literală sau textuală. Înţelesul de profunzime al acestei expresii este, însă: "afi surprins în momentul.../ oriîn timpul comiterii unei fapte reprobabile/ a unei ilegalităţi/ sau a unei infracţiuni, ...ori ceea ce numim, în mod curent:asupra faptului/sau, printr-o sintagmă de factură juridică:în flagrant (delict)", ...în propriul nostru registru familiar de limbaj: "a fi prins cu mâţa în sac".

-'The Red Hand' ('Mâna Roşie') a reprezentat, vreme îndelungată, un simbol heraldic şi cultural al provinciei nord-irlandeze, Ulster. Unul dintre numeroasele mituri privitoare la originea acestuia este istorisirea conform căreia, cu prilejul unei întreceri cu ambarcaţiuni, în care s-a hotărât ca primul competitor ajuns la ţărm să devină guvernatorul provinciei Ulster, unul dintre aceşti competitori şi-ar fi garantat victoria retezându-şi o mână şi aruncând-o pe mal pentru a-şi devansa, astfel, rivalii. Potenţa simbolului "mâinii roşii" a dăinuit până în prezent, acesta fiind încorporat, sub formă de design heraldic, în drapelul provinciei Ulster.

-Şi totuşi, termenul nú îşi are originile în Irlanda de Nord, ci într-o altă ţară, şi anume, Scoţia. O formă timpurie a adjectivului compus: 'red-handed' este, pur şi simplu: 'red hand', formă atestată în cuprinsul unor documente scoţiene, cunoscute sub denumirea de: 'Acts of Parliament of James I'('Înscrisuri parlamentaredin perioada domniei Regelui James I'), emise în anul 1432.

-'Red-hand' continuă să apară, de altfel, în multe alte documente legislative scoţiene, până în secolul al 17-lea, inclusiv, cum este şí cazul unui fragment dintr-o lucrare intitulată: 'A Discourse upon the Laws and Customs of Scotland in Matters Criminal'('Un discurs depre legi şi cutume ale Scoţiei, pe marginea unor chestiuni penale'), lucrare elaborată de avocatul, eseistul şi autorul de scrieri juridice scoţian, Sir George Mackenzie /1636-1691/, şi publicată în anul 1674:

*'If he be not taken red-hand, the sheriff cannot proceed against him.'

* = 'Dacă nu-i prins chiar în clipa când făptuieşte ticăloşia, şeriful n-are cum lua măsurile cuvenite împotríva-i.'

-Cea mai timpurie versiune tipărită, cunoscută, a termenului 'red-handed' a fost descoperită în paginile romanului istoric: 'Ivanhoe', publicat în anul 1819, operă a ilustrului romancier, poet, dramaturg şi istoric scoţian, Sir Walter Scott /1771-1832/:

*'I did but tie one fellow, who was taken redhanded and in the fact, to the horns of a wild stag.'

* = 'Un síngur ins doar am legat, cel ce-a fost anúme prins asupra faptului, de coarnele unui cerb sălbatic'.

-Walter Scott era un cercetător asíduu al istoriei şi al folclorului scoţian, surse de inspiraţie pe care le valorifica, în mod constant, în cuprinsul romanelor sale. Tocmai de aceea, afirmă voci autorizate ale lexicologiei britanice, scriitorul va fi fost la curent cu termenul 'redhand' înainte de a purcede la scrierea romanului 'Ivanhoe'. Pasul de la 'redhand' la 'redhanded' nu este unul foarte mare, aşa încât, a-l desemna pe marele romancier drept inventator al termenului este, în opinia aceloraşi specialişti, o afirmaţie exagerată. Cu toate acestea, popularitatea imensă a cărţilor sale a adus termenul 'red-handed' în atenţia unor mase largi de cititori şi este foarte probabil ca, dacă autorul nu ar fi existat, termenul să fi căzut demult în uitare.

-Diverse surse scoţiene din secolele al 16-lea şi al 17-lea furnizează exemple de utilizare a termenului în contexte precum: 'apprehended redhand', 'taken with redhand'(= 'prins/ sau luat pe sus pe când săvârşea nelegiuirea'), etc. Cel mai timpuriu citat cunoscut în care figurează forma actuală a expresiei ('caught red-handed') este, însă, cel din cuprinsul romanului: 'Guy Livingstone', publicat în anul 1857, creaţie de mare popularitate a romancierului şi avocatului britanic, George Alfred Lawrence /1827-1876/:    

*«My companion picked up the objects; and we had just time to make out that they were a bell-handle and name-plate, when the pursuers came up - six or seven "peelers", with a ruck of men and boys. We were collared on the instant. The fact of the property being found in our possession constituted a 'flagrans delictum' - we were caught "red-handed".»

* = «Tovarăşul meu luă în mână obiectele; şi nici nu apucarăm bine să ne dumirim că era vorba despre un mâner de clopoţel pentru uşă şi o plăcuţă înscrisă cu nume, când apărură urmăritorii - şase sau şapte "sticleţi", însoţiţi de o gaşcă de bărbaţi şi flăcăi. Ne trezirăm înhăţaţi de guler într-o clipítă. Faptul că lucrurile s-au găsit asupra noastră a fost socotit drept un 'flagrans delictum' - am fost, adică, "prinşi asupra faptului".»