'ANGLO-LOGOS' 67 -07 AUG., 2020

-Atingerea, la propriu sau doar la nivel declarativ ori de intenţie a unei suprafeţe lemnoase(scoarţa unui copac, la origini) reprezintă una dintre cele mai răspândite practici populare interculturale, reflectată, la nivel lexical, în expresia verbală: '(To)Knock on wood' = "(A) Bate în lemn" şi face parte din aşa-numita tradiţie apotropáică(străvechea superstiţie colectivă, perpetuată din generaţie în generaţie, referitoare la folosirea de obiecte sau formule magice destinate apărării împotriva duhurilor rele; …prin extensie: pentru alungarea ghinionului ori a nenorocirilor).

-Acest obicei, adânc înrădăcinat în zona crepusculară a superstiţiei este considerat ca avându-şi sorgintea în folclorul celtic sau germanic pre-creştin, în contextul căruia exista credinţa că fiinţele supranaturale, cu puteri magice, sălăşluiau în copaci, putând fi invocate, la nevoie, pentru acordarea de protecţie. Astfel, oamenii din vechime apelau la bunăvoinţa zânelor, a driadelor(nimfe ale pădurilor) şi a multor altecreaturi mistice care vieţuiau în "inima" arborilor ciocănind sau atingându-le scoarţa, fie pentru a le cere acestor binefăcători imateriali să-i înzestreze cu noroc şi soartă prielnică, fie pentru a-i ocroti de influenţa sau acţiunea directă a unor spirite malefice.

-Alternativ, există tradiţii conform cărora ciocănitul discret în scoarţa copacilor avea drept efect trezirea din amorţeală şi, implicit, impulsionarea spiritelor benefice de a-şi părăsi, fie şi pentru scurt timp, spaţiul limitat al "lăcaşurilor lor silvestre" pentru a-şi revărsa generozitatea asupra cât mai multor oameni aflaţi la ananghie.

-Alte teorii explică derivarea expresiei din credinţa în puterea miraculoasă a crucifixelor din lemn din practica, evident, creştină.

-Forma specifică limbii engleze britanice este: 'Touch wood' şi se foloseşte adesea în glumă prin ciocănirea uşoară a creştetului capului.

-Deosebit de interesant este faptul că ambele variante sunt întrebuinţate şíîn contextul când o persoană a traversat una sau mai multe experienţe cu efecte benefice sau favorabile, din dorinţa ori speranţa de a avea parte de aceste împliniri şí pe viitor.

-'Touch wood' –varianta britanică a expresiei– este ante-datată, conform specialiştilor, celei americane: 'Knock on wood', …precursoarea acesteia fiind versiunea latină: 'absit omen', traductibilă, literal, prin: "Fie ca Răul să lipsească dintre noi/ ori să se ţină departe de noi" (engl: 'Far be that omen from us'). Aceasta din urmă este considerată ca datând, cel mai devreme, din primii ani ai secolului al 17-lea, atunci când dramaturgul, poetul şi muzicianul englez, John Heywood /c.1497-c.1580/ a inclus-o în paginile colecţiei sale de proverbe, lucrare care i-a consfinţit, de altfel, notorietatea.

-Nu se cunoaşte cu exactitate perioada când versiunea britanică: 'touch wood' a început să fie folosită drept formulă de invocare a norocului, această incertitudine fiind exprimată, bunăoară, în paginile revistei engleze de corespondenţă academică: 'Notes and Queries' ("Note şi Ipoteze"), cea care, într-unul dintre numerele sale din anul 1850, publica următoarele:

• «'Touch wood' is probably some old English expression for averting evil».

• «"Touch wood" este, probabil, o veche expresie engleză de alungare a răului».

-Varianta americană: 'Knock on wood' este cunoscută, potrivit vocilor autorizate, de la începutul secolului al 20-lea, un exemplu în acest sens fiind reprezentat de un scurt comentariu gazetăresc, în cheie glumeaţă, apărut în ziarul newyorkez: 'The Syracuse Herald',în iarna anului 1905:

• 'Neglecting to knock on wood may have been responsible for the weather’s unseemly behaviour today'.

• "Se prea poate ca neglijenţa de a fi bătut în lemn să fi fost răspunzătoare pentru comportamentul necuviincios, de azi, al vremii".

********

-Olocaţie istorică, faimoasă prin însemnătatea sa economică majoră în epoca Revoluţiei Industriale din Anglia secolului al 19-lea este inspiratoarea expresiei metaforice, informale: 'To carry coals to Newcastle', traductibilă, textual, prin: "A căra.../ a duce.../ sau a transporta cărbuni la Newcastle".

-Newcastle upon Tyne(denumit, pe scurt, Newcastle) este un oraş aflat sub jurisdicţia administrativ-teritorială a Comitatului Metropolitan Tyne and Wear, din nord-estul Angliei, situat pe ţărmul nordic al râului Tyne, în apropiere de Marea Nordului. Acest burg metropolitan, primul port exportator de cărbune din Regatul Unit al Marii Britaniieste, încă din epoca medievală, un binecunoscut centru minier, productiv prin excelenţă, pentru exploatarea cărbunelui. Or "a căra cărbuni la Newcastle" este echivalentul, în plan lexical, al unui demers complet denudat…/ ori lipsit de sens, având în vedere cantităţile uriaşe de cărbune deja existente acolo.

-Cele mai comune variante de traducere, toate parte a propriului nostru registru familiar de limbaj, sunt: «A căra apă la fântânăsaua duce apă la puţ// A căra pietre la munte// A se duce la vie cu strugurii în poală// A face un anumit lucru doar ca să te afli în treabă sau A se afla în treabă/A vinde castraveţi grădinarului// ori sintagma eliptică de predicat:Cooperativa "Munca-n zadar"», ...cu alte cuvinte: "A face un lucru de prisos/ inutil/ lipsit de noimăorifără rost/ doar ca să fie făcut/ sau doar de dragul de a-l face".

-Deosebit de interesant de remarcat este faptul că şi alte ţări au expresii asemănătoare, la fel de pitoreşti. Ceagermană, bunăoară, este: 'Eulen nach Athen tragen' ("A duce bufniţe la Atena"), în virtutea celei mai comune interpretări, conform căreia locuitorii Atenei sunt cotaţi cu suficientă înţelepciune încât să mai fie nevoie şí de un surplus de ..."sapienţă" venit din afară.

-Cu aproximativ acelaşi înţeles mai sunt, între altele, şíexpresiaitaliană: 'Vendere ghiaccio agli eschimesi' ("A vinde gheaţă eschimoşilor"); …expresiilespaniole: 'Echar agua al mar' ("A arunca apă în mare") sau 'Llevar naranjas a Valencia'("A duce portocale la Valencia"), …respectivvarianta poloneză: 'Wozić drewno do lasu'("Acăra lemne în pădure").

-În pofida denumirii oraşului, turnul principal sau donjonul castelului din Newcastle este vechi de aproape un mileniu, construcţia lui fiind încheiată în anul 1178, în timpul domniei regelui Henric al -II-lea, pe amplasamentul unui castel anterior.

-Asocierea oraşului cu cărbunii şi expresia în sine este, de asemenea, foarte veche. În anul 1606, de pildă, dramaturgul, actorul şi scriitorul englez, Thomas Heywood /c.1570-1641/, reprezentant de seamă al dramaturgiei elizabetane târzii şi al celei iacobine timpurii consemna, în

paginile uneia dintre piesele sale istorice de referinţă: 'If You Know Not Me, You Know Nobody' ("De nu mă ştii pe mine, nu ştii pe nimenea"):

• 'As common as coales from Newcastle.'

• "Tot atât de obicinuiţi precum cărbunii din Newcastle."

-Legătura explicităcu ideea deinutilitate a survenit curând după aceea, cel mai cunoscut exemplu în această privinţă fiind identificat în lucrarea istoricului şi clericului englez, Thomas Fuller /1608-1661/: 'The History of the Worthies of England'("Istoria virtuţilor Angliei"), publicată postum, în anul 1662:

• 'To carry Coals to Newcastle, that is to do what was done before; or to busy one's self in a needless imployment.'

• "A căra cărbuni la Newcastle va să zică a face ceea ce s-a mai făcut înainte; ori a se înhăma laotreabă fără de noimă."

********

-O mică sintagmă idiomatică din vocabularul limbii engleze britanice are –ca orice expresie idiomatică, de altfel–"darul" de a induce în eroare vorbitorii mai puţin avizaţi ai acestei limbi cu privire la determinarea semnificaţiei de profunzime. Este vorba despre: 'On tenterhooks', aflată şí la baza expresiei verbale: 'To be on tenterhooks': "A sta ca pe ace/ ca pe ghimpiorimărăcini/ ca pe jar sau jăratic/ ca pe focori cărbuni încinşi", …în sensul, evident, de: "A fi chinuit…/ măcinat…/ mistuit…/ ori torturat de aşteptare/ încordare/ sau nerăbdare"// …respectiv:"A sta în suspans".

-Aşa-numitele: 'tenterhooks' nu au, aşadar, nicio legătură cu termenul: 'tent'("cort"), nefiind nici cârligele folosite de breasla măcelarilor pentru atârnarea cărnii, după cum ar putea sugera forma ortografică greşită: *'tenderhooks'(sub influenţa substantivului: 'tender', care, între alte accepţii, o are şí pe aceea de: "piept/ sau fileu de pui", ...deci, prin extensie: "carne").

-Termenul 'tenter'desemnează un cadru din lemn care se prezintă, adeseori, sub forma unor rame dispuse linear şifolosite pentru fixarea la uscat, prin întinderea, de-a lungul lor, a pânzeturilor sau a ţesăturilor din lână în scopul de a preveni intrarea acestor materiale la apă (în limbaj tehnic: "gherghef pentru uscare").

-'Tenterhooks', pe de cealaltă parte, reprezintă cârligele speciale de prindere, prevăzute pe aceste rame.

-'Tenters' sunt obiecte perimate astăzi, însă în secolul al 19-lea, în zonele unde funcţionau numeroase filaturi de lână, precum cele din nordul Angliei, aceste cadre specifice din lemn erau o privelişte comună pe terenurile(engl: 'tenter-fields') adiacente acestor lânării.

-Având, astfel, toate …datele problemei, se poate observa cu uşurinţă derivarea metaforică a sintagmei 'On tenterhooks', cu accepţia de: "Tensiune/ aşteptare/ ori expectativă chinuitoare sau dureroasă" din procedeul, cât se poate de prozaic, al întinderii (engl: 'tenting' sau 'stretching')riguroase a ţesăturilor de-a lungul cadrelor pentru uscare.

-La origini, sintagma avea forma: 'on the tenters'. Poetul şi dramaturgul englez, John Ford /1586-1639/ a fost, conform experţilor din sfera lexicologiei britanice, primul autor care a consemnat această formă în piesa intitulată: 'Broken Heart' ("Inimă zdrobită"), şi publicată în anul 1633:

• 'Passion, O, be contained! My very heart strings Are on the Tenters.'

• "O, patimă, mai conteneşte dară! Strunele-a’ mele inimi pe jărăgai se află."

-Aceiaşi specialişti relevă faptul că ulterior, forma caracterizată printr-o mai mare acurateţe: 'On the tenterhooks' a înlocuit, treptat, varianta iniţială. Primul exemplu de text semnalat ca incluzând forma utilizată şí la ora actuală este ediţia din anul 1690 a unei publicaţii engleze cu apariţie anuală, în perioada cuprinsă între anii 1688 şi 1693, şi intitulată: 'TheGeneral History of Europe' ("Istoria generală a Europei"):

• 'The mischief is, they will not meet again these two years, so that all business must hang upon the tenterhookstill then.'

• "Partea proastă e că n-or să se mai vadă faţă-n faţă de-a lungul acestor doi ani, aşa încât va trebui ca întreg negoţul să fie atârnat în cui până atunci."

********

-Ceea ce, în limba română, se redă cu ajutorul expresiei: "A stârpi…/ sau A tăia răul de la rădăcină ori din faşă" are drept corespondent, în limba engleză, o expresie idiomatică inspirată din lumea vegetală, şi anume: 'Nip in the bud'.

-Verbul 'to nip' este traductibil, între altele, prin: "a înăbuşi/a suprima/ a îndepărta/ sau a rupe", iar în horticultură, procedeul de înlăturare a unei părţidintre mugurii (engl:'buds') unei plante cu scopul de a îmbunătăţi calitatea şi dimensiunea florilor rămase, …mai exact, o toaletare a plantelor, în stadiul incipient de formare a florilor, pentru a împiedica o dezvoltare nearmonioasă a acestora are corespondent în verbul 'to debud' (cu varianta 'disbud'): de aici, prin extensie metaforică, semnificaţia expresiei de referinţă.

-Forma iniţială a acestei expresii metaforice –cu înţeles identic celei din uzanţa actuală– a fost, potrivit documentariştilor ei: 'Nip in the bloom' ("A stârpi /încă/ din floare", în traducere literală), şi a fost citată ca atare într-un scurt fragment –redat, aici, în grafie modernă– din povestirea romanţată: 'Piers Plainnes Seaven Yeres Prentiship'("Cei şapte ani bătuţi pe muche de ucenicie a lui Piers"), creaţie, publicată în anul 1595, a scriitorului, dramaturgului şi pamfletarului elizabetan englez, Henry Chettle /c.1564-c.1606/:

• 'Extinguish these fond loves with mind’s labour, and nip thy affections in the bloom, that they may never be of power to bud.'

• «’Năbuşeşte-ţi áste avânturi drăgăstoase prin lucrarea minţii şi stârpeşte-ţi focurile inimii încă din mugur, ca ele să nu mai aibe nicicând vlaga să dea în floare.»

-Conform vocilor avizate, forma actuală a expresiei a apărut, pentru prima oară, în anul 1607, în paginile unei comedii de moravuri, intitulată: 'Woman Hater' ("Misoginul"), operă purtând semnătura celebrului cuplu de dramaturgi englezi,Francis BeaumontşiJohn Fletcher, coautori ai mai multor scrieri în perioada domniei regelui James I (cuprinsă între anii 1603 şi 1625):

• 'Yet I can frown and nip a passion Even in the bud.'

• "Cu toate astea, mă pot sforţa ca orice patimă încă din scutece s-o curm."