REConCHILLiant cu Daniela Rei Vişan şi invitaţii săi

Duminică 9 iunie 2024 de la ora 18.00 vă propunem la Radio România Cultural câteva teme extrem de importante prezentate şi analizate la Conferinţa Naţională a Societăţii Române de Medicina Muncii desfăşurată la Craiova în perioada 6-8 iunie 2024 cu sprijinul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova şi al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.

Vor fi alături de noi doamna doctor Marina Oţelea, Profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, Preşedinte al Societăţii Române de Medicina Muncii, domnul doctor Ion Toma Profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, doamna doctor Nina Ionovici Conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova şi doamna doctor Agripina Raşcu Profesor la Facultatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, Şef Catedră Medicina Muncii.

Pe durata conferinţei au fost prezentate abordări noi, semnificative pentru specialiştii din domeniu. Menţionăm suprasolicitările musculo-scheletale şi cele neuro-psihice care continuă să afecteze un procent important al lucrătorilor din România, patologia infecţioasă profesională, actualităţi în dermatologia alergică profesională, cronotipul, un factor de risc nou identificat pentru sindromul metabolic.

Oncologia profesională reprezintă un domeniu de cercetare tot mai des abordat de doctoranzi dar şi de către experţii de vârf din domeniu, datorită aspectelor complexe de diagnosticare şi monitorizare a cancerelor profesionale. Menţionăm că până în prezent în România nu există în acest moment un registru electronic al persoanelor expuse la agenţi cancerigeni, deşi suportul legislativ a fost promulgat cu mai mult timp în urmă. Există un proiect al specialiştilor de la Institutul Naţional de Sănătate Publică şi al Comisiei de Medicina Muncii din cadrul Ministerului Sănătăţii ce vizează anumite reglementări ce ar putea uşura monitorizarea persoanelor care au fost supuse substanţelor cancerigene la locul de muncă. În prezent persoanele care lucrează într-un mediu cu radiaţii ionizante sunt mai bine monitorizate.

Care sunt domeniile cele mai expuse agenţilor cancerigeni şi care este situaţia în România vom discuta cu doamna doctor Marina Oţelea Profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, Preşedinte al Societăţii Române de Medicina Muncii.

Vom avea onoarea să îl avem alături de noi şi pe domnul doctor Ion Toma, Profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Preşedinte al Comitetului Ştiinţific al Conferinţei, considerat unul dintre întemeietorii acestei ramuri medicale în România. Cărţile redactate sau coordonate de către domnul Profesor Ion Toma constituie şi acum bibliografia de bază pentru cei care doresc să aprofundeze bolile profesionale. Fiind un bun cunoscător al acestui domeniu, l-am rugat să nuanţeze câteva aspecte mai sensibile privind declararea bolilor profesionale în întreprinderile cu mulţi muncitori. Vom discuta şi despre reticenţa angajatorilor privind declararea bolilor profesionale în unităţile pe care le conduc, dar mai ales despre anumite reglementări legilative care descurajează angajatorii şi blochează adeseori iniţiativele care ar putea îmbunătăţi condiţiile de muncă.

Doamna doctor Nina Ionovici, Conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, a fost Preşedinte al Comitetului de Organizare, aşa încât din punct de vedere logistic totul a decurs aproape perfect.

Am discutat cu doamna doctor Nina Ionovici despre temele prezentate de reprezentanţii Catedrei de Medicina Muncii de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, de experţii de la Direcţia de Sănătate Publică Dolj şi de colegii pneumologi, reumatologi, psihiatri sau specialişti ORL.

Solicitările neuropsihice, stressul accentuat în care s-a lucrat pe perioada pandemiei se resimte în prezent la parametri destul de ridicaţi. Blocarea posturilor din sistemul medical, numărul mare de gărzi generează circumstanţe tensionate, în care ” sunt medici care lucrează cât doi”, fiind multe situaţii în care personalul medical intră în burn-out.

Una din cele mai interesante sesiuni desfăşurate la cea de a XI-a ediție a Congresului Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București a fost focalizată asupra fenomenului de burn-out. Evenimentul a fost moderat de doamna Profesor Agripina Raşcu şi de domnul Conferenţiar Ovidiu Popa Velea. Conform statisticilor oficiale aproximativ 10% din populația Europei suferă din cauza suprasolicitărilor profesionale. 6 din 10 lucrători resimt un nivel foarte ridicat de stress la locul de muncă, ne avertizează doamna Profesor Agripina Rașcu. Atunci când mecanismele adaptative ale organismului sunt depășite se instalează sindromul de burnout, caracterizat în principal printr-o epuizare fizică și emoțională accentuată, prin depersonalizare și prin scăderea semnificativă a performanțelor intelectuale și a capacității de concentrare, fenomene însoțite de o senzație cronică de ineficacitate și lipsă de realizare, de un negativism accentuat legat de activitatea profesională.

Conform statisticilor oficiale furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, personalul medical care lucrează pe secțiile chirurgicale, medicină de urgență și oncologie dar și cei care activează în domeniul social sunt mai afectați de burnout. Sarcinile profesionale multiple, adeseori cu un nivel ridicat de risc sau care necesită rezolvare atentă în regim de urgență, munca de noapte reprezintă doar câteva elemente ce pot contribui major la declanșarea sindromului de burnout, mai ales în situațiile în care organismul nu reușește să se refacă printr-un regim de somn adecvat sau în timpul zilelor de repaos săptămânal.

”În USA informațiile furnizate de Asociația Medicală Americană indică un nivel de stress extrem de ridicat la 35-50 % din personalul medical”, subliniază doamna Profesor Agripina Rașcu. În Europa cifrele sunt similare.

O emisiune de Daniela Rei Vişan