Idei în nocturnă - Pagini de Istorie: Războaie care au schimbat lumea. 85 de ani de la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial

Pe 1 septembrie se vor împlini 85 de ani de la declanșarea celei mai mari conflagrații din istoria omenirii. Un prilej de a rememora pe scurt cauzele, desfășurarea și consecințele lui.

Vom stărui însă mai mult asupra conceptului de război, a modificărilor pe care trecerea timpului le-a operat în modul în care este purtat. Ne vom opri de asemenea la câteva dintre înfruntările în urma cărora s-au produs schimbări majore în organizarea politică și socială a lumii. Repere ar putea fi Războiul de 30 de ani (1618- 1648), reconfigurările ce au urmat domniei lui Napoleon Bonaparte și desigur, cele determinate de cele două războaie mondiale.

Dicționarul ne definește războiul ca fiind „Conflict armat (de durată) între două sau mai multe state, națiuni, grupuri umane, pentru realizarea unor interese economice și politice” iar cel vechi ne învață că „Si vis pacem, para bellum ”, așadar dacă vrei pace, pregătește-te de război.

Chiar cu această povață cunoscută de toți actorii mari ai istoriei, ea, istoria, este o înșiruire aproape continuă de conflicte. Este un semn că războaiele fac parte fatal din existența noastră? Omul nu poate sau nu dorește să le evite?

Vom încerca răspunsuri la aceste întrebări referindu-ne la cele două războaie mondiale, dar și la conflictele care ne îngrijorază astăzi, în principal cel rezultat din agresiunea rusă asupra Ucrainei.

Un alt subiect asupra căruia ne vom focaliza este cel al redefinirii modului în care se poartă astăzi războiul. El pare a fi din ce în ce mai puțin o înfruntare între armate, așadar se îndepărtează de modelul convențional, făcând din ce în ce mai mult apel la armament sofisticat de mare precizie, dar mai ales folosind cu eficiență „arme” cum ar fi presiunea economică (tarife protecționiste, diminuarea sau restricționarea comerțului cu unele materii prime, limitarea mobilității persoanelor, hotârâri ale instituțiilor ce reglementează juridic ordinea mondială).

Toate aceste descurajări militare ce uneori, din păcate, nu exclud folosirea armelor și presiunii economico-financiare, sunt dublate de menținerea canalelor diplomatice între beligeranți. Până acum cel puțin, prin acest tip de abordări s-a reușit limitarea zonelor de conflict și prevenirea extinderii lor. Am putea oare considera, pornind de la aceste realități, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei, este un pericol sporit pentru pacea lumii prin implicarea directă a unei mari puteri. De asemenea, el pare o revenire la modul în care se purtau luptele în vremea celui de-Al Doilea Război Mondial. Va fi el un semn de slăbiciune a Rusiei, de inadecvare la timpurile în care trăim?

Oricum declanșarea lui, motivațiile care au însoțit-o, ne aduc în memorie perioada premergătoare anului 1939, când dorind cu orice preț menținerea păcii, marile puteri ale momentului au făcut un șir de concesii agresorului fără a putea decât amâna deznodământul fatal.

Pot fi evitate războaiele? Avem acum la dispoziție toate datele pentru a analiza evenimentele ce au premers Marele Război, dar și cel de-Al Doilea Război Mondial. Iată o altă întrebare la care vom căuta răspunsuri.

Miza a fost în ambele cazuri uriașă.

Iată în final dramaticul bilanț al celor două mari confruntări. În Primul Război Mondial din cei aproximativ 60 de milioane de militari au fost uciși 8 milioane, 7 milioane au rămas cu handicap permanent și 15 milioane au fost grav răniți. Se adaugă victimele din rândul civilior.

Bilanțul celui de-Al Doilea Război Mondial este și mai înfricoșător. Conform estimărilor și-au pierdut viața aproximativ 60 de milioane de oameni, dintre care 40 de milioane civili. Mulți dintre civili au murit din cauza genocidelor deliberate, a masacrelor, bombardamentelor masive, a bolilor și foametei^⁠.

Concluzia nu poate fi decât una singură, un nou război mondial trebuie evitat.

Așa cum spunea Eleanor Roosevelt, „Nimeni nu a câștigat ultimul război și nimeni nu va câștiga următorul război.”, Ar trebui să avem oameni politici dar și simpli cetățeni, voința și mijloacele de a menține măcar pacea relativă a ultimelor decenii fără însă a face concesii agresorilor. Asta cu atât mai mult cu cât existența unui înfricoșător arsenal nuclear actualizează înțeleptele vorbe rostite de președintele John F. Kennedy, „Omenirea trebuie să pună capăt războiului înainte ca războiul să pună capăt omenirii.”