REConCHILLiant cu Daniela Rei Vişan şi domnul doctor Gabriel Tatu -Chiţoiu
19 Ianuarie 2025, 07:31
Duminică 19 ianuarie 2025 de la ora 18.00 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu domnul doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu. Vom discuta despre efectele virozele asupra aparatului cardiovascular, de la virusul SARS-Cov2 până la tulpinile gripale cu care ne confruntăm în fiecare iarnă.
Una din complicaţiile subdiagnosticate, dar care apare mult mai des decât bănuim este miocardita, adică o inflamaţie a muşchiului cardiac şi care de cele mai multe ori se vindecă de la sine fără a lăsa sechele în aproximativ şase-opt săptămâni. Au fost descrise şi forme de miocardită fulminantă, dar această particularitate a fost înregistrată izolat.
În general pacientul cu miocardită resimte o stare de oboseală generală, palpitaţii, uneori dificultăţi de respiraţie. Repaosul la pat, hidratarea corectă şi medicaţia simptomatică sunt suficiente de cele mai multe ori.
Formele grave de viroze pot genera cardiomiopatii dilatative explicate în contextul unor impregnări virale ale muşchiului inimii.
Sunt şi situaţii în care activitate electrică a inimii este afectată, având drept consecinţă directă instalarea fibrilaţiei atriale.
În cele mai multe situaţii complicaţiile apărute se datorează mai degrabă răspunsului imun supradimensionat, care antrenează o furtună de citokine, cu un impact semnificativ asupra pereţilor vasculari, asupra coagulării sângelui dar şi asupra activităţii electrice a inimii.
În pandemia cu virusul SARS-Cov 2 această furtuna de citokine a cauzat mai multe complicaţii decât virusul propriu zis. În studiile care s-au efectuat în diverse zone ale lumii s-a evidenţiat faptul că răspunsul imun al organismului s-a menţinut sau chiar s-a amplificat şi după dispariţia infecţiei. Persoanele cu boli autoimune, cei cu boli cardiovasculare ischemice, cei cu diabet zaharat dar şi cu obezitate au avut adeseori complicaţii mai dificil de gestionat din cauza statusului inflamator preexistent.
Particularităţile arteriopatiei diabetice explică riscurile mai mari în ceea ce priveşte potenţialul unor complicaţii trombotice.
Care sunt cele mai frecvente complicaţii cardiovasculare apărute în diversele forme de viroze şi mai ales cum pot fi prevenite vom afla de la domnul doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu duminică 19 ianuarie de la ora 18.00 la Radio România Cultural.
Domnul doctor Gabriel Tatu-Chițoiu a lucrat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București timp de 38 de ani, fiind unul din medicii implicați activ în reorganizarea Unității pentru Supravegherea Coronarienilor. Încă din martie 1990 a pledat pentru introducerea terapiei trombolitice în tratamentul de rutină al infarctului miocardic acut .
In 1998 a contribuit la crearea Consiliului Național Român de Resuscitare, fiind și primul Președinte al Consiliului ( 1998-2002). Este membru în Boardul Societății Române de Cardiologie din 1994, deținând funcția de Președinte în perioada 2014-2017. A instruit sute de cardiologi și a salvat viața a mii de pacienți.
O emisiune de Daniela Rei Vişan