Psihoterapeuta Yolanda Crețescu: „Victima și agresorul se formează în medii în care există aceste două personaje - victimă și agresor”
25 Noiembrie 2024, 14:26
Ziua de 25 noiembrie a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor. În acest context, Daria Ghiu a vorbit cu psihoterapeuta Yolanda Crețescu despre rădăcinile și prevenirea violenței domestice și despre modul în care personalitatea unei victime ia naștere, deseori încă din copilărie, prin relația mamă-copil.
Yolanda Crețescu explică faptul că mama, ca figură principală de atașament, joacă un rol esențial în modelarea comportamentului copilului. O relație caldă și sigură poate construi un adult echilibrat, în timp ce nesiguranța, anxietatea sau comportamentele autoritare excesive pot deschide calea spre un tipar de victimizare.
„Personalitatea mamei este cea care modelează comportamentul copilului. Dezechilibrul mamei poate să fie un exemplu negativ care va afecta inclusiv tiparul de comunicare și sentimentul de siguranță pe care îl poate dezvolta un copil echilibrat versus un copil neechilibrat. Supunere în fața agresivităților din viața adultă are întotdeauna rădăcina în formele și în tiparele primare formate în familia de bază. Lipsa unei comunicări eficiente lasă loc nesiguranței, inferiorității și nevoii de apartenență – chiar și nesănătoasă – față de cei care pot deveni agresori.”
În familiile în care violența – fie fizică, fie emoțională – este o constantă copiii cresc adesea cu ideea că abuzul este normal. Această normalizare a agresiunii generează mecanisme de adaptare defectuoase, bazate pe rușine, vinovăție și supunere.
„Familiile în care se întâmplă astfel de evenimente agresive creează traume și stres posttraumatic. Experiențele traumatice nerezolvate mențin indivizii în aceeași anxietate și frică cu care s-au obișnuit și le consolidează mentalitatea de victimă.”
Rolul campaniilor de conștientizare și al programelor de suport este essential pentru victime. Deși în România există adăposturi și linii telefonice de ajutor, reticența în a apela la poliție sau sistemul judiciar rămâne o problemă. Yolanda Crețescu pledează pentru politici legislative mai stricte și programe obligatorii de terapie pentru agresori, menite să rupă ciclul violenței.
„Cred, de asemenea, că este foarte importantă și implicarea comunității. Deseori vedem agresiune în jurul nostru și ne întoarcem cu spatele. «Nu e treaba noastră, știu ei ce e la ei în casă, de ce să mă bag eu, că poate pățesc și eu ceva». Ne-a dispărut simțul de apartenență la castă, la spatial nostru imediat care-l implică și pe celălalt.”
Generațiile tinere arată un curaj mai mare în a-și exprima opiniile, însă această deschidere se manifestă preponderent în mediul online. Conexiunile reale sunt din ce în ce mai slabe, ca un efect al pandemiei și al parentajului hiperprotectiv. Yolanda Crețescu a lansat un apel către societate pentru a construi alianțe reale și a încuraja intervențiile în situațiile de abuz, subliniind că schimbarea începe prin responsabilitate și solidaritate.
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată de luni până vineri, de la ora 9:00, la Radio România Cultural.