Monica Jitariuc: „La nivel internațional, doar 7% din victimele escrocheriilor online reușesc să-și recupereze banii”

07 Aprilie 2025, 11:00
În era digitală, păcălelile nu mai sunt doar glume nevinovate de 1 aprilie, ci devin zilnic un pericol real pentru utilizatorii de internet. Orașul vorbește cu Monica Jitariuc despre capcanele online care îi vizează chiar și pe cei mai educați dintre noi. De la e-mailuri înșelătoare la apeluri deepfake și magazine online fictive, Monica oferă un ghid clar și pragmatic despre cum să rămânem vigilenți fără a ne pierde încrederea în oameni.
Realitatea este sumbră: păcăleala digitală nu mai e deloc amuzantă. De la phishing și vishing, la concursuri false, escrocherii sentimentale și scheme piramidale, escrocii devin tot mai creativi.
„Conform unui ultim studiu lansat chiar pe 2 aprilie, 61% din români au fost ținta unor tentative de fraude online. Și vorbim doar de mediul urban. Așadar, unul din doi români știu pe propria piele ce înseamnă să fie ziua păcălerilor fără a fi amuzant.”
Cuvântul fraudă e prea blând. E vorba de înșelătorii care lasă urme adânci. De exemplu, phishingul presupune mesaje care par venite de la bănci sau instituții oficiale, dar care cer date sensibile. Iar vishing-ul, un fenomen mai recent, folosește chiar vocea celor apropiați – copiată prin tehnologie deepfake – pentru a convinge victimele să furnizeze informații personale.
„Sunt niște practici manipulative, imorale, care pot cauza nu doar daune financiare, dar și daune emoționale și chiar sociale victimelor lor. (…) Escrocii timit e-mail-uri falsificate care par a veni de la instituții legitime: bănci, guvern, etc și solicită informații personale sau financiare. Acest phishing se poate întâmpla atât pe e-mail, cât și pe sms.”
Manipularea emoțională este cheia. Escrocii știu exact unde să apese. Fie că e vorba de un mesaj de la un „prieten”, fie de o cerere disperată de ajutor, manipularea emoțională este motorul acestor fraude.
„Odată cu tehnologia deepfake, dacă vocea noastră este foarte prezentă în online, o pot lua și pot face un apel telefonic și a să se dea drept tu sau chiar reprezentanți ale unor instituții sau organizații solicitând informații personale sau pot chiar folosi metode celebre, cum e metoda accident -, dar de data asta părinții aud la telefon chiar vocea persoanei. De aceea e recomandat, de exemplu, în acest caz, să avem niște întrebări de verificare.”
Cum ne protejăm fără să devenim paranoici? Cum reușim să rămânem și umani, dar și vigilenți?
„Există tot felul de ghiduri, dar aș vrea să scot din toate cele pe care le-am văzut sau le-am experimentat, trei metode care nu dau greș. Prima este să nu deschidem telefonul cu ochii lipiți dimineața și să facem o plată rapid. Să încercăm să evităm aceste operațiuni cu risc înalt în prima parte a dimineții sau seara târziu. Apoi un alt lucru este să nu apăsăm niciodată pe click dacă primim mesaje de la prieteni, să votăm sau să dăm bani. Să sunăm sau să folosim o altă metodă alternativă pentru a verifica. Și un alt lucru foarte, foarte important pe care puțini îl facem este să ne protejăm telefonul mobil atât cu parolă cât și cu metode suplimentare de siguranță.”
Oferta pare prea bună? Atunci probabil că este. Iar sfatul este simplu, dar esențial:
„Fiți foarte precauți, nu credeți în nimic și considerați că e ziua păcălelii în fiecare zi și astfel vom putea sta la adăpost de daune, nu numai financiare, dar și emoționale sau chiar și sociale.”
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.