Cultura la farfurie. Tradiții de toamnă: Moșii și Filipii, legătură sacră între noi și strămoși
06 Noiembrie 2024, 14:42
Orașul vorbește cu Adriana Sohodoleanu despre tradițiile și ritualurile românești de toamnă, Moșii și Filipii de toamnă.
Moșii de toamnă reprezintă un moment de comemorare a strămoșilor, marcat prin daruri alimentare, precum grâu fiert, colaci, lapte, unt și brânză, toate oferite pentru sănătate și belșug. Există și o rugăciune ritualică prin care oamenii invocă spiritele strămoșilor pentru sănătate și prosperitate în gospodărie.
“La Moși se observă cel mai bine, relațiile dintre membrii societății și strămoși, prin intermediul acestui dar, al acestei pomeni. Pentru că darul este un intermediar între om și divinitate. Există un cod comunicativ acolo, sunt elemente verbale și nonverbale. E un întreg ritual și această ofrandă, deși este dăruită viilor, ea este adresată strămoșilor.”
Filipii de toamnă reprezintă o sărbătoare ce are loc între 14 și 21 noiembrie, având lupul ca figură centrală. Spre deosebire de Moși, sărbătoarea Filipilor include ritualuri menite să protejeze gospodăria de pericolele aduse de lupi și alte creaturi. În această perioadă, oamenii recurg la diverse obiceiuri magice, precum ungerea ușilor și ferestrelor cu usturoi pentru a preveni accesul spiritelor rele.
“Începând cu 13 noiembrie, până trecem de Sfântul Andrei și ajungem la Sfântul Nicolae, este o perioadă foarte bogată din punct de vedere al vrăjilor și magiilor de toate felurile. Protectoare, în principiu. Este o perioadă foarte specială pentru că se schimbă anul, lupul mănâncă luna, lupul se transformă. Sunt practici foarte, foarte vechi. Se ung tocurile ferestrelor și ale ușilor, și vatra, și cuptorul. Practic se astupă orice gaură și orice gol, orice cale de comunicare între exterior și interior, astfel încât strigoiul să nu poată să circule.”
Lupul apare ca o figură ambivalentă în folclorul românesc, fiind când o amenințare, când un protector. Adriana Sohodoleanu povestește despre o legendă conform căreia lupul ar fi fost creat de diavol, dar a fost îmblânzit de Dumnezeu și folosit împotriva răului, ceea ce explică dualitatea sa în miturile românești.
Deși aceste tradiții par uneori arhaice, ele continuă să aibă relevanță în contextul modern, servind drept liant în comunitățile tot mai fragmentate. Adriana Sohodoleanu subliniază faptul că aceste rituri de dăruire pot restabili legături umane într-o lume în care tehnologia reduce din comunicarea directă și personală.
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.