Cultura la farfurie. „Supermarketizarea” obiceiurilor: Mai păstrăm tradițiile autentice?

12 Martie 2025, 13:48
Într-o lume în continuă schimbare, tradițiile culinare nu fac excepție. Dar cât de mult putem inova fără să pierdem esența? Orașul vorbește cu Adriana Sohodoleanu despre transformările pe care le suferă rețetele și despre impactul modernizării asupra obiceiurilor noastre. De la mucenici reinterpretati la fasolea devenită simbol național, Adriana Sohodoleanu analizează felul în care tradițiile se adaptează sau, uneori, se pierd.
Dacă în trecut rețetele erau transmise din generație în generație, astăzi vedem o diversificare a acestora, prin adaptarea la noile preferințe culinare.
„Uneori ridicăm din sprânceană și nu prea înțelegem ce se întâmplă sau de ce se întâmplă. Și există tendința să respingem aceste revizitări, ca fiind aproape blasfemii în anumite cazuri. Ele sunt explicabile, pentru că generațiile tinere se raportează altfel la tradiții și vor să își găsească puncte de contact cu ele. Vor produse contemporane.”
Totuși, odată cu această modernizare, multe dintre tradițiile culinare își pierd semnificația inițială. Mucenicii, de exemplu, au fost inițial o ofrandă, un dar împărțit în memoria celor trecuți. Astăzi, ei au devenit un produs comercial, disponibil pe rafturile supermarketurilor.
„Este eliminată partea de semnificație, de ritual, e o rupere, o disociere. Practic, dispare sacrul și rămâne profanul. Lipsește povestea din spate. Noi acum suntem într-o perioadă care prețuiește foarte mult poveștile și le spunem, le inventăm, le recreem și tocmai la aceste alimente ritualice se pierde povestea esențială.”
Conceptul de „supermarketizare” a tradițiilor nu este nou, dar este tot mai vizibil. Florin Dumitrescu, antropolog, explică în teza sa cum obiceiurile ajung să fie vândute ca produse de masă. Fasolea cu ciolan, asociată astăzi cu Ziua Națională, este un exemplu de tradiție inventată recent, popularizată de televiziuni în anii 2000.
„Fasolea este un exemplu foarte bun de tradiție inventată pentru că ea nu exista ca mâncare de Ziua Națională. Ziua Națională este un concept inventat, apare în secolul XIX, odată cu toată ideea de națiune. Și era logic ca o națiune să aibă nevoie de ceremonie, de pompă, de calendar care să o întărească.”
Paradoxal, tradițiile par să fie păstrate mai bine în diaspora decât în țară. Pentru românii plecați în străinătate, bucătăria tradițională rămâne un mod de a menține legătura cu rădăcinile.
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.