ILEANA – PRINCIPESĂ ȘI MONAHIE

”IANUARIE 5, Anno Domini 1909

Străzile acoperite de zăpadă ale Bucureștiului freamătă de agitația locuitorilor, fiecare ocupat cu treburile lui. Ferindu-se de trăsurile care se îndreaptă spre birouri, câțiva oameni descarcă vagoane în fața unor depozite de mărfuri. Mașini conduse de personae înstărite se strecoară pe străzi, reducând turația motoarelor pentru a-și face loc pe lângă cai și trăsuri.

Înfășurate în șaluri și haine groase, pentru a se apăra de vântul rece care împrăștie zăpada în jurul fustelor lor lungi, modern, din trăsuri coboară doamne elegante, care se grăbesc spre magazine.

Purtând cojoace și căciuli de lână care le țin de cald, sătenii străbat și ei străzile orașului.

Din brutării și băcănii se văd ieșind aburi, ori de câte ori vreun client deschide ușa, învăluind trecătorii cu miresme de pâine proaspătă, scorțișoară și nocșoară.

Aerul rece și proaspăt este străbătut de o rafală de tun. O a doua rafală sparge liniștea lăsată pe neașteptate. În loc să intre în panică, trecătorii încep să ovaționeze pe străzi. Drumurile și gangurilesunt înțesate de oameni care ies din clădiri pentru a auzi și număra rafalele de tun ce răsună în tot orașul.

- Douăzeci și una! Exclamă un bărbat, întorcându-se spre prietenul său.

Respirația lui aburește aerul rece și se zgribulesc amândoi de frig, întrucât au ieșit în stradă fără paltoane. Nu dau însă atenție acestui lucru acum.

- Încă o principesă pentru România!

Prietenul lui dă afirmativ din cap, îl bate pe spate și cei doi intră repede într-o cafenea, pentru a închina un pahar în cinstea sosirii pe lume a noii principese.

La periferia orașului, în Palatul Cotroceni, Regina Maria ascultă salutul regal adus noii-născute, cu o emoție profundă, lucidă, aproape sfântă, strângând lângă inima ei pe micuța care tocmai și-a încput călătoria prin viață. Mama și fiica sunt absorbite de lumea lor, unde, preocupate una de cealaltă, se simt în siguranță.

Peste o oră, Regele Ferdinand va sosi să-și recunoască fiica oficial ca Principesă a României. Deocamdată însă copila a fost îmbăiată și înfășată și se află acum în brațele iubitoare ale mamei sale. Dragostea ei o va ocroti întotdeauna. Ochii săi deosebit de mari, de culoare albastru închis, au cucerit deja inima mamei și micuța e pe cale de a deveni ”copilul sufletului” Reginei Maria.”

Bev.Cook – Principesă și monahie, Domnița Ileana – Maica Alexandra

Editura Sophia, 2011

Așa începe cea mai frumoasă poveste cu prințese din istoria României.

Sunt Ligia Necula și vă invit să ascultați și continuarea sâmbătă, 20 ianuarie, de la ora 11.45, în cadrul rubricii Regalitatea – File de poveste din cadrul emisiunii ”Cu-minte de weekend”, la Radio România Cultural