Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Buletinele agentiilor de presa, file de cronici contemporane
04 Aprilie 2017, 06:20
marti 4 aprilie 2017, ora 21.10
Redactor Dan Manolache.
Buletinele agentiilor de presa, file de cronici contemporane. Invitati, Adriana Buzoianu si Viorel Patrichi, jurnalisti RADOR.
Iata cateva dintre evenimentele aflate in ultima perioada in prim planul atentiei opiniei publice. Textele citate au fost preluate din buletinele RADOR.
„Premierul sîrb Alexandr Vucici câstigă preşedinţia din primul tur”, anunţă agenţia Reuters. „Sîrbii au votat la alegerile prezidenţiale care au reprezentat un test pentru regimul autoritar al premierului lor, pe fondul influenţei tot mai mari a Rusiei în regiunea balcanilor”, scrie Wall Street Journal. O analiză realizată de publicaţia Stratfor opinează că Moscova va continua să folosească diviziunile din Balcani, zonă care constituie „o arenă în care concurează multe puteri mondiale”, pentru a-şi extinde influenţa în Serbia, Kosovo, Muntenegru şi Macedonia. La scrutinul prezidenţial din Serbia, au votat aproximativ 50% din cei 6,7 milioane de alegători cu drept de vot, inclusiv din Kosovo, notează agenţia de presă sîrbă Beta.
Ziarele din Marea Britanie sunt mai atente la implicaţiile care încep să se prefigureze după declanşarea Brexit. „Theresa May ‘ar intra în război’ pentru a apăra suveranitatea Gibraltarului, la fel cum a făcut Margaret Thatcher în privinţa Falkland-ului, spune un fost lider conservator”, Lord Howard, citat de The Telegraph. Iar Financial Times constată că „Tensiunile legate de Gibraltar dau în clocot în discuţiile britanice despre război”, în vreme ce „Spania dă o a doua lovitură Regatului Unit, prin retragerea opoziţiei faţă de independenţa scoţiană”. Mai exact, informează The Guardian citându-l pe ministrul de externe spaniol, Madridul „nu va face uz de dreptul său de veto dacă Scoţia devenită independentă va cere să intre în Uniunea Europeană”. Totuşi, şeful diplomaţiei de la Madrid a punctat că ţara sa „nu încurajează separatismul în nici una din ţările membre”, apreciind că „viitorul merge într-o altă direcţie”, ţine să precizeze The Guardian.
„Ivanka şi Jared Kushner scot în continuare profit de pe urma investiţiilor lor”, scrie Le Soir din Belgia, cu referire la fiica şi ginerele preşedintelui Trump, care sunt consilieri în echipa administraţiei americane. „Kushner şi Ivanka Trump au intrat într-o zonă periculoasă din punct de vedere legal şi etic”, atenţionează The New York Times.
Washington Post constată că „în vreme ce Trump promovează cărbunele, alte ţări trec la energia solară ieftină”, în frunte cu Chile, care aspiră să fie o „Arabie Saudită solară”. În aceeaşi notă, New York Times omagiază „Interdicţia istorică a mineritului în El Salvador”. „Amploarea luată de mineritul iresponsabil a provocat furie şi controverse” în întreaga Americă Latină, devenind „forţa motrice a remarcabilei legi” adoptate recent de El Salvador, care interzice extracţia de aur şi alte metale. Desigur, punctează editorialul din ziarul new-yorkez, „mineritul poate fi un motor economic important dacă este corespunzător reglementat şi interdicţia extracţiei din El Salvador nu va deveni probabil un model pentru vecinii săi”, dar „ar trebui să determine şi alte ţări să analizeze mai atent consecinţele nefaste ale mineritului pentru comunităţile vulnerabile şi necesitatea unor reglementări mai stricte şi a unor reguli mai categorice de aplicare a reglementărilor din domeniul mediului”, subliniază New York Times.
„Rebelii sirieni au cucerit largi teritorii aflate până acum sub ocupaţia Statului Islamic”, după cum relatează cotidianul de limbă arabă „Al-Sharq al-Awsat”. Acelaşi ziar subliniază că „asta a permis ca facţiunile rebele să împiedice regruparea Statului Islamic în zone din jurul capitalei siriene, Damasc, sau în apropierea graniţei cu Iordania”. La rândul său, „armata guvernamentală siriană a bombardat zone din nordul oraşului sirian Hamas, iar bombardamentele se înmulţesc”, potrivit declaraţiilor Observatorului Sirian al Drepturilor Omului, citat de ziarul libanez „Daily Star”.
Tot în Orientul Mijlociu, un gest al Israelului va stârni cu siguranţă dispute. „Premierul israelian Benjamin Netanyahu urma ca, ieri, să aprobe ridicarea unei noi aşezări evreieşti în Cisiordania, prima din ultimii 20 de ani”, după cum relatează cotidianul israelian „Ha’aretz”. „Mi se pare că am făcut această promisiune prin decembrie, şi mi-o voi ţine astăzi”, a declarat premierul Netanyahu, citat de „Jerusalem Post”, o altă publicaţie israeliană.
Relaţiile tensionate ale Turciei cu Occidentul rămân şi ele în atenţia presei. Citat de publicaţia turcă „Hürriyet”, premierul turc Binali Yıldırım declară că „revizuirea relaţiilor Turciei cu Uniunea Europeană este obligatorie”. Şi tot „Hürriyet” relatează despre vizita în Turcia a secretarului american de stat Rex Tillerson, în decursul căreia preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdoğan, i-a cerut acestuia să colaboreze cu ‘actorii legitimi în lupta împotriva Statului Islamic din Siria”. Dar în ziarul american „The Washington Post”, Tillerson afirmă că „atât Statele Unite, cât şi Turcia au în faţă ‘opţiuni dificile’ în privinţa Siriei. Ziarul francez „La Croix” consideră că „vizita lui Tillerson în Turcia este complicată”, iar săptămânalul francez „L’Express” afirmă că, potrivit declaraţiilor lui Tillerson, „soarta preşedintelui Bashar al-Assad va fi hotărâtă de poporul sirian”.
Procesul de ieşire a Marii Brtitanii din Uniunea Europeană rămâne în prim-plan. „Legea Marii Revocări”, după cum o numeşte presa britanică, a intrat în vigoare. Iată şi câteva comentarii: „Marea Revocare va duce la o amplă schimbare a legislaţiei britanice”, estimează cotidianul britanic „The Guardian”. Într-un alt cotidian britanic, „The Independent”, ministrul britanic însărcinat cu problemele legate de Brexit, David Davis, „nu promite că Marea Britanie va rămâne cu aceleaşi beneficii, deşi anterior susţinuse contrariul”. Iar sub titlul „Adio de la Londra”, ziarul italian „Corriere della Sera” conchide: „ca în cazul oricărui divorţ, de îmbogăţit se vor îmbogăţi avocaţii”.
Situatia din Moldova va fi si ea, desgur, trecuta in revista in emisiunea noastra.
Igor Dodon consideră deschiderea biroului NATO ca o provocare pentru societatea moldovenească. Conducerea NATO trebuie să abandoneze planificata deschidere a biroului din Chișinău de la vară, a comunicat Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, pentru agenţia TASS. „Republica Moldova este un stat neutru, iar noi nu avem nevoie de birou de legătură cu NATO – a subliniat președintele. În cazul în care acest birou se va deschide, atunci eu, ca șef al statului și comandant suprem al forțelor armate, voi căuta să-l închid”.
Igor Dodon propusese, pe 15 martie, în timpul unei întrevederi cu ministrul adjunct rus de externe, Grigori Karasin, iniţierea unor consultări moldo-ruse privind edificarea unui parteneriat strategic între Republica Moldova şi Federaţia Rusă.
Republica Moldova a exclus vinul din lista băuturilor alcoolice, pentru a-i sprijini pe producătorii autohtoni de vin. Conform unei decizii a parlamentului, pe viitor la acest produs nu vor mai fi interdicţii la reclamă şi la comercializarea pe timpul nopţii. Conform amendamentelor, de acum în Republica Moldova vinul este „produs alimentar”.
http://media.3netmedia.ro/media/RRCultural/audio/122785.mp3