Amintiri din temniţele comuniste – SIMONA POPA DEMETRESCU DESPRE TATĂL SĂU, POETUL RADU GYR

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

“L-am întrebat odată : Tată nu ai avut niciodată o clipă de deznădejde în care să îți dorești moartea? Ba da, mi-a răspuns. Într-o iarnă când am fost transportat în miezul nopții de la Aiud, în haine subțiri, într-o dubă, pe un ger teribil la Brașov. Era o consfătuire a securității. Am ajuns acolo pe la ora două, îmi amintesc că m-au dus într-o încăpere unde erau toți așezați în cerc. Benchetuiau, pe mine m-au așezat pe un scaun în mijloc și toți au început să mă scuipe, să mă înjure și să spună: Uite jivina legionară!criminalul țării!Atunci nu am mai putut suporta și m-am rugat Maicii Domnului să mă ia. Am leșinat. Știu că dimineața m-am trezit lângă un gardian cu chip de român tânăr care a spus: Domnule profesor v-am adus un borș cald să mâncați .”

Radu Gyr a fost supranumit, pe bună dreptate, poetul temnițelor. Din cauză că a făcut parte din mișcarea legionară, a fost închis și în timpul dictaturii regale, și în timpul regimului lui Ion Antonescu și, bineînțeles, și pe vremea comuniștilor. Credința puternică l-a ținut în viață, îmi spunea fiica sa, Simona Popa Demetrescu. Iar sutele de poezii pe care le-a creat în cei 20 de ani de detenție politcă au fost realmente un suport moral pentru sutele de mii de deținuți politici. Radu Gyr a executat doi ani din pedepasa de la Aiud cu lanțuri la picioare. Versurile lui au circulat libere, prin alfabetul Morse, prin toate închisorile țării. Nu cred să fi fost vreun deținut politic care să nu știe poezia Iisus în celulă de Radu Gyr. După ce a executat o pedeapsă de 12 ani în temnițele comuniste, Radu Gyr a fost arestat din nou și condamnat, initial, la moarte pentru Ridică-te Gheorghe, Ridică-te, Ioane! Pedeapsa a fost comutată la 25 de ani muncă silnică, din care a executat 6, până la eliberarea deținuților politici din 1964.