Amintiri din temniţele comuniste – Cicerone Ionițoiu

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 20 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste. 

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

“Eu,
fiind bolnav, intrând în greva foamei m-au dus într-o izolare unde m-au
ţinut o săptămână şi după aceea, pe targă m-au dus la Poarta Albă. La Poarta
Albă am întâlnit aduşi de la Canal, edecurile Canalului, toţi. În bastoane,
bandajaţi, bolnavi, oameni de până la nouăzeci de ani. Ca muştele mureau în
fiecare zi. A fost groaznic pentru că ne-a apucat iarna din 54. De la 1
februarie la 1 martie a fost o iarnă îngrozitoare, de nu se putea ieşi din
baracă, ne-a apucat acolo, fără alimente, vai şi amar ce am mâncat, fără
căldură. Mureau pe capete.”

Din momentul în care a devenit lider
al tineretului țărănist de la Facultatea de Litere din București, destinul lui
Cicerone Ionițoiu a fost pecetluit. Înțelegând să militeze pentru morală
creștină, dreptate socială și democrație, punctele forte ale partidului din
care făcea parte, era inevitabil ca, într-un regim dictatorial, să nu devină un
proscris. A fost răpit de sovietici, hărțuit în permanență de securitate,
condamnat de șase ori. Din cei 26 de ani de condamnare, Cicerone Ionițoiu a
executat 10 în lagărele și închisorile comuniste din România. În toamna anului 1979, după
nenumărate proteste și datorită intervenției președintelui Franței, Valéry
Giscard d’Estaing, reușește să plece din țară și să se stabilească la Paris.

„După
o săptămână, începusem să intru în “Morminte fără cruce”, volumul I. Tot ce s-a
petrecut în ţară din 43.„

Din acel moment, Cicerone Ionițoiu începe cea de-a doua activitate majoră a vieții sale, aceea de arhivar al suferințelor îndurate de români în timpul regimului comunist. Beneficiind de o memorie ieșită din comun și reușind să scoată din țară, în interiorul tocurilor pantofilor, microfilme cu fișe conținând datele și numele celor închiși și omorâți de comuniști, Cicerone Ionițoiu publică volume de mare însemnătate pentru cunoașterea uneia dintre cele mai negre perioade din istoria poporului nostru. “Victimele terorii comuniste. Arestati, torturati, întemnițați, închiși”, “Morminte fără cruce”, “Martiri si mărturisitori ai bisericii din România” sunt doar câteva dintre cărțile cu informații referitoare la peste 70.000 de oameni, arestați, torturați, uciși în Gulagul românesc.