Centrul Național al Dansului București găzduiește prima Bienală Regională de Coregrafie
22 October 2016
DOCUMENTAR: 205 ani de la nașterea compozitorului și pianistului Franz Liszt
22 October 2016

PORTRET: Ionel Tudor – dirijorul Big Band-ului Radio

foto: Liviu Ungureanu

Sâmbătă, 22 octombrie, compozitorul şi instrumentistul Ionel Tudor, dirijor al Big Band-ului Radio, împlineşte 61 de ani. Îi ascultăm mereu melodiile celebre pe care le-a compus, îl regăsim ca orchestrator sau membru în juriile diferitelor concursuri muzicale naţionale şi internaţionale, îl întâlnim implicat în organizarea marilor festivaluri şi concursuri muzicale ale ţării, îl aplaudăm în concertele în care se află la conducerea band-ului Radio sau a marii orchestre pop-simfonice cu cor a radioului public. Muzica l-a însoţit în întrega lui viaţă, încă de mic copil, tatăl său fiind pianist la ansamblul armatei şi corepetitor la Opera Română …

1Ionel Tudor s-a născut la 22 octombrie 1955, la Bucureşti.

Este absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1976-1980), la clasa de pian, unde a studiat cu Mircea Costache, Dan Grigore, Dinu Petrescu şi Sandu Sandrin.

Pe perioada celor patru ani de studii, Tudor a activat ca interpret la clape în formaţia de rock progresiv – pop rock „Academica” – înfiinţată, în 1974, la iniţiativa lui Mircea Romcescu, student, pe atunci, la Conservator – alături de Mircea Romcescu (chitară solo, voce), Eugen Tegu (bas) şi Sorin Scurtu (tobe). Cei patru aveau să impresioneze la Festivalul Naţional al Artei Studenţeşti, din 1977, unde obţin locul I, iar piesa “Mesaj de pe Vega”, compoziţia lui Mircea Romcescu, câştigă “premiul de creaţie”. De asemenea, sunt invitaţi apoi, la Gala “Săptămâna”, din martie 1977, iar la sfârşitul anului, aceeaşi revistă îi consideră cea mai bună trupă a anului la categoria “speranţe”.
2Dealtfel perioada în care Ionel Tudor s-a aflat alături de „Academica” a fost una dintre cele mai glorioase din istoria trupei, Academica a câştigat mai multe premii la festivalurile studenţeşti de la Craiova (1978) şi Galaţi (1979), a participat la “Gala Săptămâna Top ‘79”, a obţinut trei premii la faza finală a Festivalului ”Cântarea României” – cea mai bună “trupă profesională”, cel mai bun pianist – Ionel Tudor şi cel mai bun solist vocal – Mircea Romcescu. Sunt invitaţi în repetate rânduri în show – uri de televiziune, înregistrează mai multe piese pentru Radiodifuziune, în 1979 înregistrează, la “Electrecord”, albumul „Purtăm un cânt” şi participă la Festivalul Club A, ediţia a III-a, în perioada 5 – 8 iunie 1979.

Între anii 1980 şi 1991, Ionel Tudor a fost profesor la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, în care a pregătit şi lansat numeroşi solişti ce au căpătat notorietate în timp, printre care Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Adrian Enache, Nicola, Carmen Trandafir, regretata Mădălina Manole, sau Alexandra Ungureanu.

În anul 1981 a debutat în calitate de compozitor şi tot în acelaşi an a devenit un orchestrator cunoscut şi apreciat, fiind solicitat de marea majoritate a compozitorilor şi soliştilor români.

Din anul 1982, pe lângă activitatea de profesor, compozitor, orchestrator şi colaborator al Orchestrei Radio, a condus, ca dirijor şi şef de orchestră, un grup instrumental propriu – Formaţia Ionel Tudor – , cu care a asigurat acompaniamentul orchestral la toate marile festivaluri şi concursuri naţionale de creaţie şi interpretare de muzică uşoară, cum ar fi Festivalul Mamaia, Festivalul Melodii şi Festivalul Bucureşti şi alături de care a obţinut premii şi diplome ca dirijor şi şef de orchestră.

După o colaborare de tânăr, de la vârsta de 14 ani, ca pianist, cu orchestrele radio, perioadă în care a evoluat sub baghetele dirijorilor Sile Dinicu, Cornel Popescu şi Ion Cristinoiu, din anul 1991 s-a angajat ca pianist al Big Band-ului Radio cu care a realizat numeroase spectacole de muzică uşoară, jazz şi blues, recitaluri şi gale, a acompaniat pe scenele prestigioase ale Festivalului Internaţional Bucureşti, Festivalul Internaţional „Cerbul de aur” de la Braşov şi pe scena Festivalului de la Mamaia, iar din anul 1994 conduce Big-Band-ul Societăţii Române de Radiodifuziune din Bucureşti.

Este compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (UCMR) – din 1990 – şi membru al biroului de conducere a secţiei de muzică pop şi jazz  a UCMR.

De-a lungul timpului a devenit membru al Consiliului Director al Asociaţiei Dreptului de Autor din România (ADA) şi membru al Comisiei Centrale pentru Atestarea calităţii de artist liber profesionist.

3A fost, de asemenea, membru sau preşedinte de jurii la numeroase concursuri şi festivaluri muzicale naţionale şi internaţionale. A susţinut nenumărate recitaluri şi gale muzicale şi a dirijat pe scenele prestigioase ale Festivalului Internaţional „Bucureşti”, Festivalului Internaţional Cerbul de Aur Braşov, Festivalului Mamaia, Festivalului George Enescu, la Festivalul Internaţional de Teatru, la Festivalurile Internationale de Jazz de la Bucureşti şi Sibiu. A dirijat, de asemenea, şi pe numeroase scene de peste hotare.

Este compozitor al coloanelor sonore a patru filme artistice de lungmetraj, colaborând astfel cu regizori precum Gheorghe Vitanidis, Nicolae Corjos, Mircea Moldovan şi Şerban Marinescu. Inspiraţia sa muzicală a stat astfel la baza peliculelor „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987, regia Gheorghe Vitanidis, muzica fiind realizată în colaborare cu George Grigoriu), „Expediţia” (1988, regia Mircea Moldovan), „Un studio în căutarea unei vedete” (1989, regia Nicolae Corjos) şi „Turnul din Pisa” (2002, regia Şerban Marinescu).

A compus musicaluri sau muzica de scenă pentru piese de teatru, incluzând aici şi reorchestrarea musicalului „Bunp seara, domnule Wild” de Henri Mălineanu. Astfel, i-am ascultat muzica în „Mi se pare că mă-nsor” (1975), muzică de scenă la piesa lui Emil Braghinski şi Eldar Riazanov, în româneşte de Călin Florian şi Tudor Steriade, în „Elefănţelul Bimbo (1985), musical pentru copii, libretul de George Mihalache, „Elefănţelul Bimbo şi Pantera roz (1980), musical pentru copii, libretul de George Mihalache, „Ah, misterele iubirii (2003), musical, libretul de Flavia Buref, „Un noroc cu cântece” (2005), musical, libretul de Flavia Buref şi „Importanţa de a fi prost” (2006), musical, libretul de Aurel Storin, după Oscar Wilde.

A compus zeci şi zeci de piese muzicale, unele devenite şlagăre. Între acestea regăsim melodii precum Piano-Pianissimo (1981), pe versuri de Harry Negrin, „La cinci şi jumătate, la Universitate (1983), pe versurile soţiei sale, Andreea Andrei, „Nu îţi spun te iubesc” (1985), pe versuri de Andreea Andrei, „Te-aştept să vii” (1987), pe versuri de Andreea Andrei, „Noapte Albastră” (1987), pe versuri de Andreea Andrei, „Te rog, domnişoară, nu pleca” (1991), pe versuri de Andreea Andrei, „Uneori” (1991), versuri de Andreea Andrei, „El Amor” (1992), pe versuri de Joey de Alvare, „Mi-e dor de ochii tăi” (1993), pe versuri de Andreea Andrei, „Se repetă istoria” (1995), pe versuri de Luana Mitran, „Şansa e de partea mea” (1996), pe versuri de Andreea Andrei, „Mama” (1996), pe versuri de Elena Cârstea, „Nu-i târziu” (1997), pe versuri de Andreea Andrei, „Drumul meu, viaţa mea” (1998), versuri de Andreea Andrei, „Ia-mi şi sufletul cu tine” (2001), versuri de Andreea Andrei, sau „Tell me why” (2002), pe versuri de Mirela Fugaru.

A obţinut sute de premii şi trofee, atât în calitate de compozitor cât şi ca dirijor.

4Melodiile compuse sau orchestrate de Ionel Tudor au obţinut, printre altele, Trofeul „Şlagăre în devenire” – 1981, Premiul Publicului – „Şlagăre în devenire” – 1982, Diploma pentru merite în activitatea cultural-artistică – decernată de Comitetul de Cultură Bucureşti – 1984, Premiul Publicului-Festivalul Naţional „Melodii ’81”, Premiul Juriului – „Melodii ’82”, Premiul Publicului – Mamaia ’83, Premiul  III – Festivalul  „Bucureşti ’84”, Diploma pentru contribuţia adusă la reuşita concursului – „Melodii ’83”, Diploma pentru contribuţia adusă la reuşita concursului – „Mamaia ’84”, Premiul Ansamblului Tineretului – 1985, Premiul Juriului „Melodii ’85”, Premiul  III – „Mamaia ’85”, Premiul  I  – ”Mamaia ’86”, Diploma şi Titlul de Laureat al festivalului – „Melodii ’87”, Premiul  I – „Mamaia ’88”, Diploma şi Titlul de Laureat – „Mamaia ’89”, Premiul I şi Trofeul – „Mamaia ’91”, Premiul de creaţie al UCMR – 1991, Premiul I şi Trofeul – „Mamaia ’93”, Premiul III  – „Mamaia ’95”, Premiul III – „Mamaia ’96”, Premiul  II – secţiunea şlăgare – „Mamaia ’97”, Premiul  II – secţiunea creaţie – „Mamaia ’97”, Trofeul Festivalului „Cântecul de dragoste” – 1997, Premiul I – „Mamaia ’99”, Premiul de creaţie al UCMR – 2000, Premiul Juriului – Festivalul „Cântecul de dragoste” – 2002, Premiul „Bravo-Bravissimo” pentru promovarea imaginii României în lume – 2002, Diploma de Onoare în semn de recunoaştere şi preţuire pentru contribuţia la promovarea cântecului românesc – decernată de Ministerul Culturii şi Cultelor – 2002, Locul 8-9 – Eurovision 2002, cu piesa „Tell me Why” interpretată de Monica Anghel şi Marcel Pavel, Premiul Special pentru cea mai bună reprezentare a României la Festivalul Eurovision, în cadrul Premiilor muzicale Radio România ediţia a III-a – 2003, Premiul „Tradiţie şi Profesionalism în muzică”, decernat de revista „Actualitatea Muzicală” pe anul 2003, Trofeul Steaua de Aur – Bucureşti – 2004, Premiul UCMR pentru Muzical – 2003, Premiul I – secţiunea creaţie – Mamaia 2006, Premiul presei – Mamaia 2006, Trofeul „Duminica în familie – 10 ani” – 1998-2008, Diploma in Honoris acordată de Primăria Municipiului Bucureşti – 2009, sau Premiul de excelenţă – Mamaia – 2010.

În calitate de şef de orchestră a obţinut premii şi distincţii precum Diploma pentru formaţia orchestală Ionel  Tudor – „Mamaia ’84”, Diploma dirijorului Ionel Tudor pentru merite în activitatea cultural-artistică – decernată de Comitetul de Cultură Bucureşti, Diploma formaţiei Ionel Tudor – „Melodii ’85”, Diploma formaţiei Ionel Tudor – la festivalurile „Mamaia ’85”, „Mamaia ’86”, „Melodii ’87”, „Mamaia ’87”, „Mamaia ’88” şi „Mamaia ’98”, Diploma şi Premiul de Excelenţă pentru Big Band-ul Radiodifuziunii Române – dirijor Ionel Tudor – pentru întreaga activitate profesională – „Mamaia 2001”, Premiul I pentru recitalul Big Band-ului Radio la concursul Caselor de producţie muzicală din Romania – „Mamaia 1998”, Trofeul Jazz 2002 – la Gala Premiilor Radio Bucureşti – pentru Big Band-ul Radio – 2003, Premiul Criticii de Jazz pentru CD-ul „Big Band Blues” pe anul 2002, Trofeul TVR50 şi Diploma de excelenţă pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române – 2006, Premiul pentru Jazz – decernat de revista Actualitatea Muzicală – 2007, Diploma Aniversară Radio România 80 – 2008, sau Trofeul “Duminica în familie” 1998-2008 – în martie 2009.

Sursa: RADOR

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *