Ilustrată din Amsterdam - Rembrandt: reuniunea celor patru simțuri

Când s-a deschis, în urmă cu 150 de ani, muzeul De Lakenhal din Leiden - https://www.lakenhal.nl/en - nu a avut în colecție nicio lucrare semnată de Rembrandt, cel mai renumit pictor pe care orașul l-a dat lumii. Singurul tablou Rembrandt din colecție a fost achiziționat de abia în 2012.

Pentru prima dată de când au fost create, primele patru picturi realizate de Rembrandt van Rijn se reîntâlnesc în Leiden. Este vorba despre patru dintre cele cinci simțuri: Văzul, Auzul, Mirosul, Simțul tactil. Tablourile de mici dimensiuni sunt pictate în ulei pe lemn și datează din jurul anului 1625.

Cele patru simțuri expuse în Muzeul De Lakenhal, Leiden.

Văz, auz, miros, simț tactil, gust. Pentru artiștii secolului al XVI-lea, a pune pe pânză aceste cinci simțuri însemna o adevărată provocare. Era modul în care își exprimau poate cel mai bine abilitățile artistice, fie că vorbim de desen, gravură sau pictură. Tema a rămas foarte populară până târziu în secolul al XVII-lea. Până la Rembrandt, vorbim de o tradiție în redarea simțurilor. Fiecare simţ este personificarea unei tinere: Mirosul cu o floare în mână, Văzul în faţa unei oglinzi, Auzul cântă la un instrument. Un exemplu este seria simțurilor realizată de pictorul olandez Hendrick Goltzius (1558-1617), ale cărui gravuri circulau în toată Europa.

Mirosul, Hendrick Goltzius (posibil), gravura,1576 – 1580, colecția Rijksmusuem Amsterdam

Gustul, Hendrick Goltzius (posibil), gravura, 1576 – 1580, colecția Rijksmuseum Amsterdam

Rembrandt a ales o temă tradițională, dar a tratat-o altfel decât cei dinaintea lui. Avea atunci 18 ani. În loc de personificări, Rembrandt alege scene din viața de zi cu zi și reușește să insereze și puțin umor. Personajele lui nu sunt idealizate și nici neapărat elegante, dar sunt îmbrăcate în culori vii, dominate de galben pal și violet.

Văzul, Rembrandt van Rijn, ulei pe lemn 1624-1625, colecția De Lakenhal, Leiden

Mirosul, Rembrandt van Rijn, ulei pe lemn, 1624-1625, The Leiden Collection, New York.

Văzul este redat pe pânză ca un negustor de ochelari, care încearcă să convingă doi clienți să-i cumpere produsele. În loc de o tânără care miroase o floare, pentru miros Rembrandt alege un doctor care e gata să reanimeze un pacient leșinat. Un al treilea personaj ține o cârpă cu săruri sub nasul pacientului.

A pictat Rembrandt și Gustul? O să vă întrebați, probabil, unde este cel de-al cincilea simț.

Locul rezervat în expoziție pentru Gust.

Dacă Rembrandt a pictat și o scenă pentru Gust, acest tablou e pierdut sau zace pe undeva nedescoperit, cum s-a întâmplat cu Mirosul. L-am văzut pentru prima dată în 2016 la TEFAF, cel mai prestigios târg de artă și antichități din Europa.

Mirosul, Rembrandt van Rijn, expus la TEFAF în 2016.

Tabloul a apărut pe piață în 2015 la o casă mică de licitație din Statele Unite ale Americii. Prețul cerut a fost atunci de 800 de dolari, iar tabloul a fost atribuit „școlii continentale din secolul al XIX-lea”. Experții în arta lui Rembrandt au recunoscut, însă, fără nicio urmă de îndoială mâna maestrului. Galeria pariziană Talabardon & Gautier a fost cea care l-a descoperit. În final, tabloul s-a vândut cu un milion de dolari. Pictura este acum în colecția lui Thomas Kaplan, o colecție ce poartă numele orașului în care s-a născut Rembrandt, Colecția Leiden – The Leiden Collection. De altfel, Kaplan deține trei dintre cele patru simțuri, iar cel de-al patrulea îmbogățește colecția muzeului De Lakenhal, singura lucrare din colecție semnată de cel mai vestit artist pe care l-a dat orașul.

Dar suntem în perioada în care arta realizată cu ajutorul inteligenței artificiale își face din ce în ce mai mult loc pe piață. Nu m-aș mira ca foarte curând, spațiul lăsat special gol în expoziția de la De Lakenhal să fie umplut cu un Rembrandt în variantă artificială. Oare poate inteligența artificială să-i citească gândurile lui Rembrandt?

Reuniune în Leiden

Cele patru picturi sunt acum în Leiden, o întâlnire în premieră în istoria muzeului înființat cu 150 de ani în urmă. Curatoarea expoziției, Janneke van Asperen, le-a așezat nu într-un spațiu aparte, ci în inima muzeului, alături de lucrări ale primului maestru pe care l-a avut Rembrandt, Jacob van Swanenburg, și de ale celui cu care se presupune că a împărțit un atelier, Jan Lievens. Ca vizitator, realizezi cât de mult s-au influențat artiștii unii pe alții. Personaje din tablourile lui Rembrandt le regăsim, de exemplu, în scenele pictate de prietenul și concurentul său, Jan Lievens. Viceversa, în Auzul lui Rembrandt, unul dintre cele trei personaje este chiar Lievens.

Auzul, Rembrandt van Rijn, ulei pe lemn, 1624-1625, The Leiden Collection, New York.

Nu este pentru prima dată când aceste lucrări din opera lui Rembrandt sunt expuse împreună. S-a mai întâmplat și în 2016, în Amsterdam, la Rembrandthuis, casa în care pictorul a locuit și a creat timp de aproape 20 de ani. Reuniunea de la Leiden este, însă, foarte importantă pentru oraș și pentru muzeul De Lakenhal, care împlinește 150 de existenţă. Când s-a deschis, pe 1 mai 1874, muzeul nu a avut în colecție nicio lucrare semnată de Rembrandt, cel mai renumit pictor pe care orașul l-a dat lumii. Singurul tablou Rembrandt din colecție a fost achiziționat de abia în 2012 și acesta este chiar unul dintre cele patru simțuri, Văzul.

„Este extrem de deosebit că aceste lucrări sunt acum împreună în Leiden, în primul rând pentru că sunt la o aruncătură de băţ de locul unde s-au născut, dar și pentru că aici sunt înconjurate de toți contemporanii lui Rembrandt. Vezi imediat legătura dintre lucrările de început ale tânărului Rembrandt – avea atunci 18 ani – și pictorii care l-au influențat și pe care i-a influențat”, a spus curatoarea expoziției, Janneke van Asperen.

Curatoarea Janneke van Asperen în fața celor patru simțuri, în Muzeul De Lakenhal.

Expoziția a fost posibilă cu sprijinul The Leiden Collection și va rămâne deschisă până pe 16 iunie 2024. Biletul de intrare pentru adulți costă 16 euro. Copiii până în 17 ani au accesul gratuit.

Autor: Claudia Marcu

Editare: Mihaela Niță