Gaudeamus - Stăm prost la cultură. Cum alegem cărțile, după sondaje

A apărut un nou Barometru de consum cultural. De astă dată pentru anul 2016. Ideea acestei cercetări mi se pare cît se poate de bună. Măcar știm cum stăm. Prost! Dar ce facem ca să ne urnim către măcar un pic mai bine? Căci altfel barometrul ăsta doar ne face sînge rău.

 Normal ar fi ca ministrul Culturii să-i invite pe șefii mai mici din ministerul lui, pe ministrul Educației cu directorii pe care-i conduce și pe președinții uniunilor de creație la o primă discuție în care să fie pus la punct un plan general de acțiune. După care același ministru să o ia pe căprării pentru a stabili ce trebuie făcut pentru fiecare felie a culturii în parte și mai ales cu ce bani. Altfel, iar ajungem la proiecte minunate dar irealizabile, din cauză că lipsesc fondurile.

Întorcîndu-ne la Barometrul de consum cultural să nu uităm că aproape patru milioane de români se află în străinătate. Cetățeni activi a căror lipsă din țară se cunoaște din ce în ce mai mult, și în sondaje, și în statistici. Absența lor a devenit, tot mai dureros, și o problemă a culturii române, nu numai un motiv de alarmă pentru demografi și de criză printre investitorii care găsesc tot mai greu forță de muncă în România. Iar dacă adăugăm că și pentru mulți dintre adolescenți România e țara din care vor să plece și că majoritatea pensionarilor trăiesc de pe o lună pe alta, vom înțelege mai bine de ce scade interesul pentru cultura și arta din țara noastră.

Din această ediție a Barometrului reiese că televizorul își păstrează atotputernicia. La teatre, cinematografe și săli de concert se duc puțini dintre concetățenii noștri. Nu stăm bine nici la așa-numitul consum de carte. Asta se știe și din bilanțurile editurilor, precum și din cifrele Eurobarometrului, care arată că România e la coada listei între țările Uniunii Europene.

Spune multe faptul că la noi 26% la sută dintre cititori își cumpără cărțile în funcție de preț. Doar 18% dintre respondenți se orientează după numele autorului, iar 16% fiindcă îi atrage renumele cărții. Dacă în bugetul cititorului din România nu prea sînt bani pentru cumpărarea de carte, încît argumentul prețului e primul care le trece prin cap celor care au răspuns sondajului pentru Baraometru, dacă n-or fi mai mulți, prima soluție pentru asta n-ar fi o politică de ieftinire a cărților, ci una care să înceapă cu reclădirea prestigiului cărții și cu un program serios de alfabetizare. Căci altfel de pomană vor fi cărțile mai ieftine, dacă tot scade numărul celor care ar vrea și ar putea să le citească.

Cristian Teodorescu