'ANGLO-LOGOS' 66 -03 IULIE, 2020

-În cronologia întâmplărilor din viaţa
cotidiană, sintagma: 'In the nick of
time' are o conotaţie salutară prin excelenţă, şi anume: "(Chiar) La
timp/ în timp util/ la momentul
potrivit/ în ultimul moment/ sau
pe ultima sută de metri", respectiv,
în registrul familiar de limbaj:
"La (marele) fix/orila
ţanc".

-Încă din secolul al 16-lea, exista o altă
expresie care se utiliza pentru redarea acestui înţeles, şi anume: 'pudding time'.
Explicaţia constă în faptul că 'pudding'
era primul fel de mâncareservit în timpul prânzurilor medievale.
Or a ajunge la ora servirii acestui meniu însemna a fi prezent la începutul
mesei, deci chiar la timp pentru a-l
consuma.

-Termenul 'pudding', care defineşte budinca
de astăzi, era, la acea vreme, un preparat savuros:
o varietate de drobsau ceea ce noi numim "sângerete". Vorbitorii din
perioada Dinastiei Tudor au simţit, cel mai probabil, în opinia cercetătorilor,
nevoia de a exprima cu mai multă exactitate "momentul cel mai prielnic" decât le oferea formularea vagă: 'around
the beginning of the meal'("pe la începutul mesei") şi,
astfel, a …intrat în scenă o primă accepţie a termenului 'nick'.

-Pe de altă parte, acest cuvânt era
folosit şi pentru a desemna o crestătură
(engl: 'notch') sau o mică tăietură, fiind sinonim cuprecizia.
Crestăturile în cauză erau practicate pe aşa-numitele: 'tally sticks'("răbojuri"), bucăţi de lemn în formă cilindrică sau
paralelipipedică, folosite pentru măsurători sau ţinerea evidenţei a diverse calcule şi socoteli gospodăreşti ori de altă natură.

-Deosebit de interesantă
şi amuzantă, în egală măsură este diferenţierea, pe ţări vorbitoare de limba
engleză, a accepţiilor cu caracter informal, din prezent, pentru una şi aceeaşi
sintagmă:

-Astfel, pentru vorbitorii nativi englezi, o persoană
aflată 'in the nick' este la
închisoare; cei scoţieni îşi
reprezintă o astfel de persoană ca fiind poziţionată
într-o vale încadrată de două dealuri, în timp ce pentru australieni, 'to be in the nick'
înseamnă a fi purtător al ..."costumului lui Adam", altfel spus, în termeni non-eufemistici:
"a fi în pielea goală".

-Forma 'in the nick'–cu
variantele prepoziţionale: 'at…/ sau
upon the (very) nick'–semnifica, pentru
vorbitorii englezi din perioada elizabetană: a se afla în locul şi la timpul
potrivit. Chiar ceasurile şi corzile
instrumentelor muzicale erau fixate, respectiv
ajustate prin măsurători efectuate pe răbojuri riguros pre-marcate, pentru a li
se asigura funcţionarea optimă. Ilustrul contemporan al lui William
Shakespeare: dramaturgul, poetul, criticul literar şi actorul Benjamin (Ben) Jonson /c.1572-1637/ a
inclus o referinţă în acest sens în cuprinsul piesei sale, intitulată: 'Pan's Anniversary' ("Aniversarea lui
Pan"):

• 'For
  to these, there is annexed a clock-keeper, a grave person, as Time himself, who
  is to see that they all keep time to a
  nick.'

• "Căci
  pentru acestea, este năimit un meşter ceasornicar, o persoană gravă, precum
  Timpul însuşi, ce are a se îngriji ca toate să arate orele fără greş."

-Reputatul traducător
englez, Arthur Golding /c.1536-1606/
–căruia i se datorează un număr de peste
30 de opere de referinţă transpuse din limba latină în limba engleză– este,
după toate

probabilităţile, cel care
oferă primul exemplu al semnificaţiei
actuale a expresiei: 'in the nick of

time', în cuprinsul traducerii 'Metamorfozelor' lui Ovidiu, publicată
în anul 1565 –fragment de referinţă
redat, aici, în grafie modernă–:

• 'Another thing comes in the nick:
  
  The Lady Semele great with child by Jove as then was quick.'

• "Alt
  fapt [...] se petrecu la timpul sorocit:

Seméle, principesa căzu degrabă
grea cu al lui Jovis prunc."

-De fapt, termenul 'time' din sintagma 'in the nick of time' este oarecum
superfluu, deoarece substantivul 'nick',
în sine, se referă la timp. Documentariştii
sintagmei de referinţă semnalează drept prim
exemplu de întrebuinţare nu doar în accepţia, ci şi înforma cunoscută în
prezent un scurt fragment dintr-o carte a unui autor englez, Arthur Day, intitulată: 'Festivals' şi publicată în anul
1615:

• 'Even in
  this nicke of time, this very, very instant.'
• "Chiar
  în clipíta asta, acuşi, pe loc."

********

-Expresia metaforică din registrul
familiar al limbii engleze britanice: 'Before
you can (could) say Jack Robinson' este o autentică "enigmă"
lexicală care alimentează sfera dezbaterilor şi a controverselor etimologice:
şi aceasta, având în vedere că se pune sub semnul întrebării existenţa reală a
vreunui personaj istoric cu numele Jack
Robinson care şi-ar fi putut ..."împrumuta" identitatea şi iuţeala
de spirit, de mână sau, după caz, de
picior acestei expresii, traductibilă, în propriul nostru limbaj informal,
prin: "Într-o clipită sau
cât ai clipi/ cât ai bate din palme/ cât ai zice 'peşte'/ cu iuţeala fulgerului/ sau
în doi timpi şi trei mişcări", ...cu
alte cuvinte: "Pe loc/ imediat/
iute/rapid/ neîntârziatori(de)îndată". Pe de altă parte, dacă
vreun astfel de personaj va fi existat "în carne şi oase",
cercetătorii ne asigură că orice evidenţă sau atestare documentară solidă în
acest sens s-a pierdut.

-Din punct de vedere al criteriului rigurozităţii
de exprimare –în speţă, al corectitudinii
gramaticale–, această construcţie lexicală cu …nume şi prenume ar trebui să
aibă forma: 'Faster than you can say
Jack Robinson' ("Mai repede…/ sau mai iute decât poţi spune: 'Jack
Robinson', în traducere literală), formă care circulă, de altfel,
astăzi, în paralel cu 'Before you can say
Jack Robinson'.

-Astfel, Jack Robinson poate face parte, tot atât de bine, din categoria
personajelor legendare precum Jack Frost, un bătrân posac şi
răutăcios, "responsabil" cu instaurarea iernii şi a gerului năprasnic,
specific acestui anotimp (engl: 'frost') din mitologia anglo-saxonă
şi vechile tradiţii folclorice din nordul Europei, sauJack the Giant-Killer
('Jack,
omorâtorul de uriaşi'), un flăcăiandru neînfricat, vânjos şi ager la
minte din paginile unui foarte popular basm englez, erou vestit pentru
răpunerea unor căpcăuni sângeroşi, în vremea domniei Regelui Arthur.

-Ceea ce se cunoaşte, însă, cu
certitudine, este faptul că o serie de variante ale expresiei se aflau în
circulaţie spre sfârşitul secolului al 18-lea, una dintre atestările
documentare în acest sens fiind, potrivit specialiştilor, un scurt fragment din
romanul de factură romantică: 'Evelina,
or the history of a young lady's entrance into the world' ("Evelina, sau
povestea intrării în societate a unei tinere"), roman publicat în anul
1778, sub semnătura autoarei engleze de romane satirice, jurnale şi piese de
teatru, Frances (Fanny) Burney /1752-1840/:

• 'You
  must make him a soldier', said the Captain.

'I'd do it as soon as say Jack Robinson.'

• "E
  musai să-l faci soldat", zise căpitanul.

"Aş face-o fără preget."

-Comerciant prosper şi politician,
deţinător, între altele, al demnităţii de Membru al Parlamentului englez, Sir John ("Jack") Robinson /1615-1680/ a ocupat, între
anii 1660 şi 1675, funcţia de locotenent al Turnului Londrei. Unii lexicologi
sugerează faptul că expresia de referinţă ar putea fi inspirată de o execuţie a
unui condamnat din temutul spaţiu carceral istoric al Turnul londonez în urma
unui proces-fulger, supervizat de
către "viforosul" decident, Baronetul Jack Robinson. Şi totuşi,
teoria în cauză nu este confirmată de nicio atestare documentară, în plus,
avansându-se opinia că această origine prezumtivă nu explică decalajul de un
secol dintre cariera lui Sir John Robinsonşi prima apariţie, în formă tipărită, a expresiei.

-Lexicograful, anticarul şi desenatorul
englez, Francis Grose /1731-1791/,
cel care a trăit şi şi-a desfăşurat activitatea în perioada intrării în uz a
expresiei, era de părere că aceasta ar fi avut legătură cu numele unei persoane
reale, aducând, în sprijinul afirmaţiilor sale, o explicaţie deosebit de
pitorească. Astfel, în ediţia din anul 1811, a lucrării intitulată: "Dicţinarul de limbaj argotic"
('Dictionary of the Vulgar Tongue'), autorul consemna:

• «'Before one could say Jack Robinson': a
  saying to express a very short time,
  originating from a very volatile
  gentleman of that appellation, who would call on his neighbours, and be
  gone before his name could be announced.»

• «"Before one could say Jack Robinson": o zicere folosită pentru a exprima un timp foarte scurt şi care are, la
  origini, un domn foarte volatil astfel
  numit, ce obişnuia să facă vizite vecinilor, dar se făcea nevăzutînainte de
  a-i fi anunţat numele.»

-Din nou, însă, lexicologii şi istoriografii
atrag atenţia că lipsa oricărei referinţe concrete privitoare la un anume "domn
foartevolatil"–în sensul, evident, al excentricităţii– pe nume Jack
Robinson subminează, însă, încrederea în această definiţie, fie ea şi de
dicţionar ...

********

-William
Kempe a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi şi populari actori ai teatrului
elizabetan, şi a cărui celebritate se datorează, în principal, faptului că a
dat viaţă câtorva dintre personajele emblematice din comediile shakespeariene.
Membru al companiei teatrale, 'Lord
Chamberlain's Men' ("Oamenii Lordului Şambelan") –companie
pentru care şi alături de actorii căreia William Shakespearea lucrat în cea mai mare parte a
carierei sale de dramaturg şi actor–,
Will Kemp avea să accepte, în anul 1600, o provocare năstruşnică, pecetluită
printr-un pariu.

-Astfel, el şi-a propus –şi a reuşit– să
străbată distanţa de peste o sută de mile dintre Londra şi Norwich în
acompaniamentul muzical şi paşii de dans ai binecunoscutului dans popular
englez, 'Morris Dance', în doar ...nouă
zile. Nu puţine au fost sprâncenele ridicate şi vocile cârtitoare care au
pus sub semnul îndoielii performanţa uimitoare a ghiduşului comedian-dansator.
Or pentru a închide gurile tuturor clevetitorilor neîncrezători şi răutăcioşi,
Will Kemp a luat iniţiativa de a scrie un pamflet …"ţintit": 'Kemp's Nine Days Wonder'("Minunea de nouă zile a lui
Kemp"), în care a descris, cu lux de amănunte, întreg parcursul
aventurii sale pitoreşti, intrată, astfel, în legendă.

-Isprava de pomină a
"showman"-ului elizabetan, autentificată de el însuşi, este
susţinută, însă, şide ample dovezi
documentare, între care cercetătorii literari indică arhivele din secolul al
17-lea ale Consiliului Orăşenesc din Norwich, unde este consemnată suma acordată,
drept premiu, temerarului actor.

-Şi
totuşi, contrar aparenţelor, în virtutea "jocului" încărcat de
surprize a numerose fenomene lexicale, de la care expresia de referinţă nu face
excepţie, "cascadoria" actorului-saltimbanc, William Kempe nu deţine
exclusivitatea în stabilirea originii sintagmei: 'Nine days wonder', ..."minunea"
care, iată, în limba engleză, durează de ...trei ori mai mult decât în limba
română. Aceasta, deoarece râvna asiduă a istoriografilor a dat la iveală
existenţa expresiei în texte cu mult premergătoare secolului al 17-lea. Cel mai
notabil astfel de exemplu îl reprezintă: 'Poems
written in English during his captivity in England, after the battle of
Agincourt by Charles, Duke of Orleans' ("Poeme aşternute în grai englezesc
pe timpul captivităţii sale în Anglia, în urma bătăliei de la Agincourt de
către Charles, Duce de Orleans"), florilegiu liric publicat în anul
1465. În cuprinsul unuia dintre poeme, faimosul Duce Charles de Orléans,
considerat drept unul dintre poeţii medievali de mare rafinament artistic,
scria:

• 'For
  this wonder lasts but nine days, an
  old proverb says.'

• "Căci
  zile nouă, doară, o minune ţine, un vechi proverb
  grăieşte."

-Prima atestare documentară a expresiei,
în forma folosită la ora actuală a fost identificată în poemul: 'The Temple' ("Templul"),
creaţie a poetului, oratorului şi clericului englez, de origine galeză, George Herbert /1593-1633/, recunoscut
drept unul dintre reprezentanţii de frunte ai liricii britanice de factură
devoţională:

• 'The
  brags of life are but a nine days wonder;

And after death the fumes that spring

From private bodies make as big a thunder

As those which rise for a huge King.'

• "Trufia
  ăstei lumi minune-i ce doar nouă zile merge;

Iar după moarte, miasmele ce-aburcă

Din ale plebei leşuri, la fel de
abitír duhnesc

Precum acelea ale unui preaputernic
rege."