'ANGLO-LOGOS' 62 -08 MAI, 2020

-Forma
expresiei exclamative, familiare,
pe care vorbitorii nativi ai limbii engleze o utilizează, între altele, pentru
a exprima surprinderea/ uimirea/ sau
nedumerirea: 'Oh, my stars and
garters' întruneşte, în mod vădit, calităţile a ceea ce, în cheia sa
anecdotică, am putea numi "membru cu drepturi depline al instituţiei …de
forţă" a Umorului englezesc.

-Ea face parte din familia numeroasă a
expresiilor având drept numitor comun cuvintele exclamative introductive: 'Oh, my X', precum binecunoscuta: 'Oh, my goodness'("Doamne-Dumnezeule/ O, Doamne Sfinte/ sau Dumnezeule Mare",
în trei dintre variantele de echivalare
din limba română), sau amuzanta, prin excelenţă: 'Oh, my giddy aunt' ("Văleu…/ sau Aléi,
mătuşica mea buimacă"), în variantă neoficială de traducere), folosită
de către aşa-numitul "Părinte al literaturii engleze", poetul
medieval, Geoffrey Chaucer, în
cuprinsul "Povestirii
Cavalerului" ('The Knight's Tale'), parte a nemuritoarei sale
colecţii: 'The Canterbury Tales'
("Povestirile din Canterbury").

-Prima şi cea mai îndreptăţită întrebare
pe care şi-o poate pune orice vorbitor non-nativ al limbii engleze este,
desigur, cum au ajuns "stelele"
şi "jartierele" să
configureze semnificaţia de profunzime
a savuroasei expresii de referinţă. Răspunsul se află la hotarul dintre legendă şi realitatea istorică, leagăn al originilor
pitoreşti, prin excelenţă, ale acesteia.

-Aşadar, istorisirea cu iz de legendă, acreditată
drept sursă a exclamaţiei vizează un
bal organizat la Calais, în Franţa, de către unul dintre iluştrii reprezentanţi
ai Casei Regale de Plantagenet, Regele
Edward al -III-lea /1312-1377/. Cu acel prilej, partenera de dans a
suveranului ar fi pierdut sau–în varianta cronicărească mai răutăcioasă!–
ar fi lăsat să-i cadă una dintre jartierele
albastre "din dotare": galant, regele ar fi ridicat-o, gestul său
stârnind, printre privitori, un val de chicoteli şi persiflări. Monarhul ar fi
tăiat pe loc elanul zeflemiştilor, rostind o replică memorabilă pentru
posteritate:

• 'Messieurs, honni soit qui mal y pense! Ceux
  qui rient maintenant seront un jour très honorés d’en porter une semblable, car ce ruban sera mis en tel honneur que les moqueurs, eux-mêmes le
  rechercheront avec empressement.'

• "Domnilor, ruşine aceluia care se
  gândeşte la rău! Cei ce râd acum se
  vor simţi, într-o zi, foarte onoraţi să poarte o panglică asemănătoare, întrucât ea va
  dobândi un astfel
  de loc de onoare încât zeflemitorii înşişi o vor căuta cu mare ardoare."

-Dacă
"împricinata" parteneră de dans a Regelui Edward al III-lea va fi
fost Lady Catherine de Grandison Montagu,
Contesă de SalisburysauJoan, Contesă de Kent, una dintre cele mai
vestite şi elogiate frumuseţi ale epocii şi verişoara aceluiaşi suveran, ambele
…candidate extraconjugale la inima puternicului cap încoronat englez, nu s-a
putut stabili cu precizie.

-Fapt este că, în
jurul anului 1348, regele avea să-şi
pună în operă intenţia exprimată în faimoasa lui replică, odată cu instituirea Ordinului Jartierei, desemnat, în limba
engleză, prin titulatura completă: 'The Most Noble Order of the Garter',
clasat, în ierarhia distincţiilor din Regatul Unit, drept cel mai înalt ordin cavaleresc, civil şi militar, acordat personalităţilor
recunoscute pentru servicii deosebite aduse statului sau suveranului britanic,
ordin perpetuat până în prezent.

-La origini, deci
aşa cum apare în portretele Regelui Edward al -III-lea, în calitate de purtător
al înaltei distincţii, …jartiera
albastră, de formă circulară, terminată într-o cataramă petrecută şi cu unul
dintre capete lăsat liber în jos, inscripţionată, în litere de aur, cu deviza
Ordinului: 'HONI • SOIT• QUI•
MAL • Y • PENSE', încadra o
cruce roşie pe fondul unui scut alb. Pe parcurs, însă, au apărut mai multe
versiuni de design pe aceeaşi temă, printre care stele albe, albastre sau de alte culori, în opt colţuri, pe
fundalul cărora figurează emblematica jartieră albastră, cu o cruce roşie în
centru.

dav

-Stelele
s-au numărat, altminteri, de-a lungul secolelor, printre entităţile favorite în
configurarea expresiilor exclamative britanice, printre care, bunăoară: 'Bless my stars' ("Binecuvântate-mi
fie stelele"), sau: 'Thank
my lucky stars' ("Mulţumesc stelelor mele norocoase"), ambele
invenţii lexicale ale secolului al 17-lea –rolul astrelor în determinarea
destinelor umane fiind, atunci şi dintotdeauna, de altfel, unul perceput, în
general, în mentalul colectiv, drept unul semnificativ, dacă nu hotărâtor–.

-Întrebuinţarea, în context exclamativ, a
termenului 'stars' este atestată
documentar, potrivit specialiştilor, încă din secolul al 16-lea, atunci când,
de pildă, dramaturgul, poetul şi traducătorul englez, Christopher Marlowe /c.1564-1593/, unanim recunoscut drept cel mai
proeminent tragedian al epocii elizabetane, l-a utilizat în paginile piesei
sale: 'The Troublesome Reign and Lamentable Death of Edward the Second'("Tulburata
domnie şi întristătoarea moarte a lui [a Regelui] Edward al Doilea"),
publicată în jurul anului 1593:

• 'O my stars! Why do you scowlunkindly on a king?'

• "Pe ale mele stele! La ce priveşti
  chiorâş spre o regească faţă?"

-Sintagma 'stars
and garters' a fost întrebuinţată drept denumire generică pentru însemnele unor înalte demnităţi în stat
şi, prin extensie, pentrudeţinătorii acestor poziţii marcante. Un
exemplu ilustru în acest sens figurează într-un scurt fragment din poemul
eroicomic, de factură satirico-discursivă: 'The Rape of the Lock' ("Răpirea
buclei"), publicat în jurul anului 1712, creaţie a unuia dintre cele
mai mari nume ale liricii engleze, poetul, scriitorul şi traducătorul, Alexander Pope /1688-1744/:

• 'While
  Peers, and Dukes, and all their sweeping train, And Garters, Stars, and Coronets appear.'

• "Iar
  în răstimp se-adună Pairi, şi Duci, cu-al lor alai pompos cu tot, Şi Jartiere, Stele, şi Cunúni."

-Lexicologii documentarişti ai expresiei
sunt de părere că nu este exclus ca 'Oh,
my stars and garters', utilizată în calitate de exclamaţie umoristică, să
fie o combinaţie dintre sintagmele exclamative precedente înglobând termenul 'stars' şi sintagma 'stars and garters', asociată onorurilor
acordate celor puternici şi merituoşi.

-Cel mai timpuriu exemplu cunoscut, care
face aluzie metaforică la această foarte probabilă şi interesantă combinaţie lexicală
figurează în două versuri, parte a unei poezioare comice apărută într-un număr
din anul 1765 al unei prestigioase publicaţii literar-artistice londoneze: 'The London Magazine' –a doua cea mai veche din Anglia, după 'Gentleman's
Magazine'–:

• 'Supper at
  such an hour!
  
  My
  stars and garters!
  Who would be,
  
  To have
  such guests,
  a landlady'

• "Cină la ástă
  oră!

Pe-a'
mele stele şi
jartele!
Cine-o primi atáre oaspeţi,

De
bună seamă, vreo
hangiţă"

-Exclamaţia figurată, cu încărcătură
umoristică: 'stars and garters' a
rămas şi astăzi în strânsă legătură –la
propriu!– cu serviciile furnizate de "hangiţa"
din micul vers de secol 18 (engl: 'landlady'), având în vedere
că această asociere insolită de …"astral
şi mundan", cu origini răsunătoare, a fost adoptată ca denumire-însemn
al bunei dispoziţii pentru un număr semnificativ de pub-uri de pe întreg
teritoriul Marii Britanii…

-Expresia a fost adoptată, altminteri, şí pe tărâm american, unde se foloseşte, la ora actuală, suficient de frecvent
încât să fie considerată a fi chiar un americanism, în pofida, iată, a
rădăcinilor sale engleze, get-beget.

-În susţinerea acestei realităţi a
prezentului, se avansează un exemplu notabil, care evidenţiază expresia într-un
scurt fragment de dialog din seria televizată de desene animate: 'Grim and Evil', creată, în anul 2001,
pentru un celebru canal de televiziune american, specializat în acest gen de
producţii:

• Billy's Mom: 'Oh,
  my stars and garters! What happened in here?'

Billy:
'Grim conjured up this...'

• Mama lui Billy: "Vai
  de mine, pe stele şi jartiere! Ce s-a-ntâmplat aici?"

Billy:
"Grim a venit cu ideea asta…"

********

dav

-Din pleiada de expresii idiomatice,
informale, ale căror tâlcuri profunde sunt îmbrăcate în "haina" plină
de culoare a umorului englezesc face parte şí
expresia imperativă: 'Don't keep a dog
and bark yourself!'("Nu ţine /un/ câine ca să latri tu în locul
lui!"), …cu varianta
interogativă: 'Why keep a dog and
bark yourself?' ("De ce-ai ţine…// La ce bun…/ sau Pentru ce să ţii un câine ca să latri tu
în locul lui?")

-Această expresie cu valoare proverbială
se foloseşte cu referire la opersoană care, după ce angajează pe cineva
calificat ori apelează la altcineva pentru a-i face un anumit serviciu sau anumite
treburi, ezită în a-l lăsa pe cel plătit
ori solicitat să se achite de sarcini, fie din lipsă de încredere, fie din
temerea că această mână de ajutor nu i-ar presta munca de calitate scontată,
ajungând, astfel, să se ocupe de toate ea însăşi.

-O variantă pusă într-un context uşor
diferit faţă de cea/ cele/ de la ora actuală a fost identificată, ca parte a celui mai
timpuriu fragment de text, în paginile cărţii scriitorului eufuíst englez, Brian Melbancke /Milbank/ (fl.1583) /n.b.: "eufuísmul"
(engl: 'eúphuism') fiind varianta
engleză, elizabetană, a manierismului european, caracterizat/ă/ printr-un
limbaj sofisticat până la preţiozitate/, …carte intitulată –şi redată, aici, în grafia modernă a limbii
engleze–: 'Philotimus: The War
Between Nature and Fortune'("Philotimus:
Încleştarea dintre Natură şi Ursită"), publicată la Londra, în anul
1583:

• 'It
  is small reason you should keep a dog,
  and bark yourself.'

• "Puţinăchibzuinţă dovedeşti ţinând
  pe lângă casă un câine şi hămăind tu însuţi în locul acestuia."

-Documentariştii expresiei consideră că
opţiunea autorului pentru a introduce în titlul cărţii sale numele eminentului
medic grec, trăitor în secolul al IV-lea î.e.n., Philotimus –discipol al
ilustrului Praxagoras– nu este întâmplătoare, având în vedere apartenenţa
acestuia la Şcoala Dogmatică –aceeacare, în esenţă, nu nega necesitatea tratamentelor
experimentale, însă le condiţiona punerea în practică de analize riguroase, prealabile,
ale 'cauzelor ascunse' ale maladiilor, prin mijocirea raţiunii sau a gândirii logice (engl: 'reason/ing/')–. Aluzia la orientarea dogmatică a
marcantului slujitor antíc al lui Hipocrat este, astfel, cât se poate de vădită,
datorită folosirii termenului 'reason', pe care scriitorul englez
îl plasează în contextul expresiei de referinţă.

********

-Impregnată cu bună dispoziţie, însă în
doze…"supradimensionate", invers proporţionale, dacă se poate spune
astfel, cu forma sa, este şí micuţa
sintagmă idiomatică: 'In stitches'.
Pentru majoritatea vorbitorilor români ai limbii engleze, cu un nivel mediu de
expertiză, sunt, îndeobşte, cunoscute înţelesurile primare ale substantivului:
'stitch', şi anume: "cusătură/ însăilătură/ sau copcă". Dar, ca orice expresie idiomatică, nici cea de referinţă
nu oferă satisfacţia reprezentării ei în cheia sensului/ ori a sensurilor proprii, aşa încât traducerea ei corespunzătoare
în limba română nu este, nici pe departe, aceea de: "în cusături/ cu
însăilături/ sau prins în copci".

-'In
stitches' se întâlneşte, de regulă, în contexte verbale precum:

• 'to be in stitches'/ sau 'to laugh (oneself) in stitches' (= "a fi pe jos de râs//a râde
  până (de) nu mai poate// a muri…/ a se prăpădi…/ a se strica…/ ori
  a se tăvăli de râs// a râde cu lacrimi sau
  cu gura până la urechi// ori
  a-l durea burta de (la) (atâta) râs");
• 'to have…/ sau to keep someone in
  stitches' (= "a face pe cineva
  să râdă în hohote/ cu lacrimi, etc/ ori
  a-l ţine numai într-un râs".

-Forma sintagmei: 'in stitches', care defineşte această manifestare de râs paroxistic
devine, însă, lesne de descifrat sub aspect semantic, dacă avem în vedere cel
de-al doilea înţeles major al acesteia –atestat
încă din perioada limbii engleze vechi sau anglo-saxonă–, şi anume acela de: "junghi", la propriu(durerea intensă,
pătrunzătoare, îndeobşte de scurtă
durată, resimţită în regiunea intercostală sau în alte puncte ale corpului).
Or asocierea dintre râsul extrem şi
disconfortul fizic sau chiar durerea cauzată de încordarea pe care o
presupune această formă de reacţie umană este surprinsă de mica expresie
idiomatică la modul superlativ.

-Folosirea, pentru prima oară, a uneia
dintre formele acestei expresii idiomatice îi este, îndeobşte, atribuită lui William Shakespeare, opera de referinţă
fiind comedia romantică: 'Twelfth Night' ("A
Douăsprezecea Noapte"), publicată în jurul anului 1602:

• 'If
  you desire the spleen, and will laugh
  yourself into stitches, follow me.'

• "De
  tu plictisul îţi doreşti, şi-a hohotí-n cascade, hai şi urmează-mi
  paşii."

/versiune
neoficială de traducere/

-În mod cel puţin surprinzător, însă, în pofida
contextului ilustru al întrebuinţării ei, care ar fi fost de aşteptat să o
propulseze în linia întâi a uzanţei lexicale a generaţii de generaţii de
vorbitori, experţii nu i-au mai identificat nicio altă atestare documentară
până în secolul al 20-lea, …1914 fiind anul asociat celei mai timpurii astfel
de atestări non-shakespeariene, şi anume
un fragment de recenzie gazetărească dintr-un ziar intitulat 'The Lowell Sun':

• 'There's
  a new face among the members in Ben Loring, a natural-born comedian, who seems
  to have no difficulty whatever in keeping his audience in stitches of laughter and glee.'

• "Ben
  Loring e o figură nouă printre membri, un comedian înnăscut, căruia pare să nu-i
  fie greu câtuşi de puţin să-şi ţină publicul în cascade dezlănţuite de râs şi voie bună."

-Cât despre versiunea curentă a scurtei, dar …cuprinzătoarei expresii
idiomatice 'in stitches', aceasta a
început să fie utilizată, potrivit aceloraşi voci autorizate, odată cu anii 1930.