'ANGLO-LOGOS' 58 -13 MAR., 2020

-Expresia verbală, din uzanţa conversaţională a limbii engleze: 'Know the ropes' este de factură idiomatică, motiv pentru care traducerea mot-à-mot a acesteia, şi anume:"A cunoaşte frânghiile" este, desigur, improprie. Cu toate acestea, se pare că frânghiile, ca realitate obiectuală, stau la baza înţelesurilor metaforice ale acestei expresii, bunăoară: "A se pricepe"; "A şti…/ sau a cunoaşte (toate) dedesubturile/ manevrele/ rosturile/ sausocotelile"; "A cunoaşte (bine) mersul lucrurilor"; "A fi (pe deplin) familiarizat cu…"; "A-şi cunoaşte meseria"…sau, în propriul nostru limbaj familiar: "A şti cu ce se mănâncă".

-Lexicologii
acreditează drept cea mai probabilă sursă
a expresiei necesitatea cunoaşterii
temeinice, de către marinari, a modului de a executa noduri pe frânghiile/
funiile/ odgoanele/ sau parâmele de susţinere a velaturii de la
bordul corăbiilor.

-Originea nautică a expresiei este, intr-adevăr, cât se poate de
plauzibilă, având în vedere gradul de măiestrie
pe care trebuia să-l atingă mateloţii în însuşirea tehnicilor, extrem de
complicate şi laborioase, de realizare a miriadelor de noduri menite să
consolideze parâmele de la bordul veliérelor.

-Există, însă, şi
"voci" care sugerează derivarea expresiei din lumea teatrului, acolo unde se utilizează frânghii pentru ridicarea
sau coborârea diverselor elemente din decorul scenic, etc.

-Prima întrebuinţare
cunoscută a expresiei, în accepţie
figurată este, conform documentariştilor acesteia, un fragment din jurnalul
de călătorie, intitulat: 'Italian
Journey' ("Periplu italian"), carte publicată în anul 1802, sub
semnătura avocatului şi artistului amator scoţian, James
Skene /1775–1864/(prieten al ilustrului său conaţional, Sir Walter Scott):

• 'I
  am a stranger and... I beg you to show me how I ought to proceed... You know the ropes and can give me
  good advice'.

• = "Nu sunt de prin partea
  locului şi…mă rog cu plecăciune dumitale să mă dumireşti ce cale s-apuc… Domnia
  ta ştii rânduielile şi-mi poţi da
  sfaturi bune".

-Specialiştii lansează concluzia,
altminteri cât se poate de logică, privitoare la posibilitatea ca expresia 'know the ropes' să fi fost
folosită, în unele contexte, cu trimitere la frânghii, în calitate de elemente materiale, anterior apariţiei
jurnalului lui James Skene, cu toate că nu s-a descoperit, încă, nicio atestare
documentară în acest sens.

-Primul exemplu tipărit, de utilizare a
expresiei într-un context care se consideră ca fiind o aluzie la frânghiile reale din uzanţa marinărească
–în temeiul prezenţei, în naraţiune, a
"căpitanului", de departe
personajul cu cea mai consistentă expertiză de breaslă, în care se include,
evident, tehnica, la rang de artă, a confecţionării parâmelor de velatură– a
fost identificat într-un scurt fragment din cartea: 'Two Years Before the Mast' ("Doi
ani petrecuţi dinaintea catargului").Această operă memorialistică,
publicată în anul 1840, i-a asigurat, de altfel, celebritatea autorului ei, avocatul
şi politicianul american, Richard Henry Dana Jr. /1815-1882/:

• «The
  captain, who had been on the coast before and 'knew the ropes', took the steering oar».

• =
  «Căpitanul, care mai fusese pe coastă şi în alte dăţi şi ştia "rostul sforilor" /de pe-acolo/, trecu la cârmă».

-Urmând firul cercetărilor consacrate
acestei expresii, aflăm că zece ani mai târziu, în 1850, ea a fost inclusă, ca referinţă teatrală,într-o variantă verbală diferită ca formă, dar cu înţeles,
practic, identic: 'learn the ropes',
în paginile cărţii: 'The Lorgnette: or, Studies of the Town By an
Opera Goer' ("Lornieta: sau Studii citadine, în viziunea unui amator de
operă"), scriere
aparţinând unui autor american, J. Timon:

• «The
  belle of two weeks standing, who has 'learned
  the ropes'».

• = «Frumoasa ce ţine capul de afiş de
  două săptămâni încoace, care "a deprins
  tainele" /scenei/».

******

-Importanţa deosebită acordată sării, vreme îndelungată, în societate a
inspirat numeroase expresii ale limbii engleze referitoare la acest ingredient
nepreţuit, printre care: 'Below the salt', …cu varianta: 'Beneath the salt'.

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-În Anglia
medievală, sarea era un bun exclusivist şi costisitor, pe care
nu şi-l puteau permite decât păturile privilegiate sau de vază ale societăţii.
Faptul că se procura cu greutate o făcea cu atât mai valoroasă. Extrasă din apa
de mare, prin procedeul de evaporare, era obţinută mai uşor în nordul Europei
decât în ţările cu climat mai cald, unde evaporarea era mai degrabă rezultatul
acţiunii soarelui decât acela al fierberii deasupra unui foc. Conform surselor
documentare, această metodă a fost abandonată în Anglia la mijlocul anilor
1600, atunci când sarea naturală de minereu a început să fie extrasă, în scop
comercial, din exploatările miniere din comitatul Cheshire, din nord-vestul
ţării. Înainte de această dată, valoarea ridicată a sării era sursa statutului
eminamente simbolic pe care aceasta
o avea în uzanţa lexicală a Angliei medievale.

-În acea epocă, nobilimea lua loc la "masa
înaltă"(engl: 'the high table'), în timp ce
slujbaşii, conform condiţiei lor umile, de oameni de rând, stăteau la măsuţe
improvizate din lemn, constând dintr-o placă sau o tăblie grea, întinsă pe căpriori
din acelaşi material (engl: 'trestle tables').

-Sarea
era aşezată la centrul mesei, fiind
rezervată, exclusiv, "feţelor" de rang înalt. Aşa încât, cei mai puţin favorizaţi de statutul lor
social erau ceea ce, în limba engleză, se exprimă prin: 'Below…/ sauBeneath the salt' (= "Dincolo de sare",în
traducere textuală) ...de unde, prin
extensie metaforică, această sintagmă, inspirată de cutúma ierarhiei sociale a nobilimii medievale, a dobândit înţelesul
redat, în limbaj familiar, prin: "La
coada mesei", …altfel spus:
"Cu un statut…/ rang…/ o reputaţie…/
poziţie…/ ori de condiţie comună/ inferioară/ joasă/
marginală/ modestă/ sau umilă".

-Totodată, foarte interesant de reţinut
este faptul că termenul 'salt'
se folosea pentru a desemna atât recipientul
destinat sării, deci solniţa(engl:
'salt cellar'-), cât şi sareaca atare. Design-urile bogat ornamentate şi materialele
costisitoare utilizate pentru confecţionarea solniţelor reflectau, altminteri,
pe deplin, statutul exclusivist al sării.

-O consemnare din anul 1434, semnalată
de către lexicologii britanici, făcea referire la 'salt' după cum urmează:

• 'A
  fine-quality pewter salt cellar'

• =
  "O solniţă cositorită de bună
  calitate",

...aşa încât, în sensul strict al
cuvântului, To be 'below the salt' (= A fi "dincolo de sare") era, de fapt: To be 'below the ...salt
cellar' (= A fi "dincolo de ...solniţă").

******

-Expresia idiomatică: 'Get down to brass tacks', cu varianta: 'Come down to brass tacks' a pătruns, după toate aparenţele,
în limba engleză britanică, prin filieră
americană şi are înţelesul de: "A
trece la lucruri concrete sau la fapte; A aborda…/ A discuta…/ sauA intra în esenţa…/ fondul…/ ori miezul problemei".

-Mai "tânără" decât cea mai
mare parte a expresiilor limbii engleze, cea de referinţă a apărut pentru prima
oară sub formă tipărită, conform studiilor lexicologice şi istoriografice, în
luna ianuarie 1863, în paginile gazetei 'The
Tri-Weekly Telegraph' din Texas, S.U.A.:

• 'When
  you come down to brass tacks,
  everybody is governed by selfishness'.

• =
  "Atunci când e să sepătrundă în miezul lucrurilor, toată
  lumea cade sub stăpânirea egoismului".

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-'Brass
tacks' desemnează, în sens propriu: "Cuiele/ sau ţintele decorative ('tacks') din alamă ('brass'), întrebuinţate în tapiţerie".

-Cum au ajuns aceste articole de
feronerie pentru mobilier să-şi depăşească menirea strict utilitară şi să fie
"responsabile" pentru un asemenea înţeles metaforic, rămâne de
domeniul speculativ. Lingviştii au căutat, desigur, explicaţii plauzibile, dar care
trebuie privite sub această rezervă a unor pure ipoteze filologice.

-O primă astfel de explicaţie face
trimitere la perioada de guvernare a Dinastiei Tudor -Casa Regală care a domnit în Anglia, Irlanda şi Ţara Galilor între anii
1485 şi 1603-, pentru ale cărei piese de mobilier se foloseau în mod
obişnuit aceste accesorii ornamentale din alamă.

-Suporterii acestei teorii etimologice avansează
drept argument faptul că, pentru a recapitoná
un fotoliu sau o canapea, de pildă, trebuia ca meşterii tapiţeri ai epocii să
înlăture, mai întâi, toate aceste accesorii, împreună, desigur, cu
îmbrăcămintea anterioară a respectivei piese de mobilier, pentru a avea acces
la cadrul/ osatura/ sau
scheletul acesteia: practic, la elementul
de bază/ sau de susţinere, de
unde şíconotaţia atribuită expresiei.

-O a doua explicaţie, care asociază scopul purutilitaral cuielor
decorative pentru mobilier cu sensul
figuratal expresiei face
referire la un anumit tip de măsurători ale materialelor din magazinele de
mercerie sau galanterie. Cu alte cuvinte, pentru a efectua o măsurătoare mai
precisă decât cea grosieră, practicată prin extinderea pânzei de-a lungul
braţului, pânzeturile se măsurau între limite demarcate cu ajutorul acestor cuie speciale, fixate pe tejghea.

-Aceste procedee simpliste de
măsurătoare erau în uz la finele secolului al 19-lea, aşa cum reiese, bunăoară,
din următorul pasaj semnalat de către documentariştii expresiei, parte a cărţii
unui reputat naturalist, jurnalist, scriitor şi explorator american, Ernest Ingersoll /1852-1946/, publicată
în anul 1880 şi intitulată: 'The
Metropolisof the Rocky Mountains'
("Metropola Munţilor Stâncoşi"):

• 'I hurried over to 'Seabright’s'. There was a little square counter, heaped with
  calicoes and other gear, except a small space clear for measuring, with the
  yards tacked off with brass tacks'.

• =
  "Am dat fuga la 'Seabright’s'. [n.b:
  numele unui magazin specializat în vânzarea de produse de mercerie] …Înăuntru
  se afla o mică tejghea pătrată, pe a cărei suprafaţă erau stivuite pânzeturi
  din stambă şi alte ţesături, în afară de un mic spaţiu neocupat, rezervat anúme
  măsurătorilor în yarzi [n.b: 1 yard = 0.9144 m], delimitaţi
  între ei prin cuie de alamă".

-Alte explicaţii invocă ţintele ornamentale ale cizmelor, niturile sau ghinturile folosite la
îmbinarea subansamblelor metalice pe vapoare, sau chiar ...farsele răutăcioase constând în presărarea
de piuneze pe scaunul cuiva. Toate acestea reprezintă, însă, doar simple
supoziţii ori teorii speculative, fără vreo legătură demonstrabilă, din punct
de vedere documentar, cu realitatea şi care nu pot fi privite, prin urmare,
altfel decât ca rod al unei imaginaţii fertile...

-Ca o posibilă concluzie la istoria
neelucidată a expresiei: 'Get down to
brass tacks', s-ar putea spune că aceste mici accesorii meşteşugăreşti, generatoare de mari controverse lingvistice, au …"izbutit" să-şi
dobândească, prin utilitatea lor de netăgăduit, statutul onorant de nuclee ale unei foarte uzuale expresii idiomatice
a limbii engleze actuale.