Răul în istoria omenirii. Invitat: profesor doctor Octavian Buda

„O adevărată epopee, pasionantă, de o mare erudiţie, scrisă cu extraordinară atenţie pentru fiecare detaliu povestit. Dovada că istoria unei ştiinţe complexe precum medicina legală face parte din zestrea importantă a cunoaşterii medicale, sociale şi culturale.” (academician Vladimir Beliş)

În ediţia de sîmbătă, 8 martie 2025, a emisiunii Texte şi pretexte, sîntem invitaţi să pătrundem alături de profesorul Octavian Buda, titularul catedrei de Istoria medicinei din cadrul UMF „Carol Davila” din Bucureşti, în universul cataclismelor umane, epidemii letale, asasinate, reconstituiri antropologice şi secvenţe insolite ale istoriei politice româneşti şi universale. De la ciuma lui Iustinian la ciuma lui Caragea, de la asasinarea lui Barbu Catargiu la moartea unui laureat Nobel pe frontul de la Mărăşeşti, cartea lui Octavian Buda, Privirea lui Thanatos. Epidemii, războaie, asasinate, masacre în şase istorii medicale locale şi globale, apărută la Editura Polirom de la Iaşi, bogat ilustrată cu imagini de epocă şi bizuită pe documente inedite, nu are cum să nu ne stărnească interesul şi să ne fascineze. Autorul ne va introduce într-o teorie ce poate răsturna privirea superficială asupra asasinării premierului Catargiu pe Dealul Mitropoliei, aşează într-o cronologie strictă încadrată nosografic şi contextual istoria ciumei bubonice de la Justinian, trecînd prin Moartea neagră a Evului mediu occidental şi pînă la Ciuma lui Caragea, ne descrie cum a putut fi reconstituit plecînd de la craniul păstrat chipul şi detaliile antropologice de facies ale lui Mihai Viteazul, aduce în prim-plan trista poveste a unui laureat german al Premiului Nobel pentru chimie mort pe frontul de la Mărăşeşti în Primul război mondial şi ne dezvăluie momentul atroce al expertizelor medico-legale făcute de unii medici români pe cadavrele elitei poloneze dezgropate în Pădurea Katyn.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre mitul rezistenţei olteneşti contra dominaţiei Habsburgice.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei cinematografului universal: la 8 martie 2020 se stingea la Seillans, în Provence, aproape de Coasta de Azur, un genial actor de teatru şi film suedez. Stăpîn ca nimeni altul pe arta exprimării subtile a unor infinitezimale stări sufleteşti, acesta a întrupat personaje sofisticate cu o simplitate de-a dreptul esenţială. El a strălucit în filme precum Isvorul fecioarei, A şaptea pecete, Fragii sălbatici, Magicianul, Ora lupului, Exorcistul, Deşertul tătarilor, Cele trei zile ale condorului şi Lupul de stepă. Nominalizat de mai multe ori la Oscar, nu a fost niciodată premiat de Academia de Film Americană, dar aceasta nu este o ştire, cunoscută fiind cecitatea criticilor ideologici de la Hollywood.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre romanul scris de David Foenkinos, Tout le monde aime Clara.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu analizează specificul tenisului pe zgură.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, monologul Comicul... interpretat de Mircea Crişan.