Legenda lui Zavaidoc. Invitată: scriitoarea Doina Ruşti

„Întîlnirea mea cu Zavaidoc s-a produs pe cînd încercam să înțeleg arhitectura complexă și parfumul anului 1923, cel mai nebun dintre «anii nebuni». Iar la fiecare pagină de ziar, în fiecare filă de carte, în filmele și în fotografiile începutului de secol XX, am regăsit vocea fără egal a acestui artist, care se mișca prin multe medii culturale și cînta cu aceeași pasiune atît operetă, cît și folclor, dar mai ales o muzică vie și epică, a orașului de după război. Tot ceea ce s-a întîmplat în anul 1923 cuprinde forța lui Zavaidoc, venită dintr-o poveste de iubire, imersiv legată de istoria unui an.” (Doina Ruşti)

În ediţia de sîmbătă, 26 octombrie 2024, a emisiunii Texte şi pretexte, sîntem provocaţi să călătorim alături de talentata scriitoare Doina Ruşti prin universul magic, neverosimil şi încîntător al Bucureştilor interbelici, pe urmele unui cîntăreţ-lăutar cu o voce de aur, celebrul Zavaidoc. Iubit, adulat şi transformat iute în legendă, acesta a fost totuşi un om ca toţi ceilalţi, deloc imun în faţa dragostei. Invitata noastră ne povesteşte, mlădiind cu binecunoscuta-i măiestrie ficţională dar plecînd de la adevărul ascuns în documente, episodul îndrăgostirii trăit de Zavaidoc, la fel de extraordinar ca şi vocea, ca şi personalitatea, ca şi epoca acestuia. De aceea, romanul Zavaidoc în anul iubirii, apărut recent la casa editorială bucureşteană Bookzone, este o carte care se lipeşte efectiv de memoria afectivă a cititorilor.

Răzvan Dolea, la rubrica Tema zilei la trei minute post meridian, ne vorbeşte despre controversele istorice privind statutul estetic al operei de artă.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei literaturii universale: la 26 octombrie 1957 se stingea în Germania Federală, în orăşelul Freiburg-im-Breisgau, un imens scriitor grec, cretan mai precis, care s-a afirmat ca prozator, eseist, poet şi memorialist. Prieten cu Panait Istrati, a călătorit mult şi a fost apropiat de cei mulţi şi amărîţi. A iubit libertatea încă şi mai mult decît patria, dar cele mai frumoase rînduri ale sale sînt închinate Cretei, prin capodopera romanescă Zorba grecul, ecranizată genial de Michael Cacoyannis, ilustrată muzical de nemuritorul Mikis Theodorakis şi în care au strălucit Lila Kedrova, Irene Papas, Alan Bates şi Anthony Quinn, o peliculă ce a cucerit Oscarul pentru cel mai bun rol secundar feminin, primit de Kedrova, alias Bubulina, dar şi pentru cea mai bună imagine şi cele mai inspirate decoruri. Autorul nostru a mai scris Raport către El Greco, Toda Raba, Hristos răstignit a doua oară, Francisc al meu din Assisi şi Căpitan Mihalis.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre Prix Goncourt 2024, la Bucureşti avînd loc anunțarea celei de-a treia selecţii.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv, Valentin Protopopescu evocă personalitatea ultimului supravieţuitor din „sfînta triadă” Federer-Nadal-Djokovici.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta E mai... interpretată de Carmen Stănescu şi Toma Caragiu.