Despre dreptul la locuire decentă în „Moartea lui Iosif Zagor” de Adrian Dohotaru

Unul dintre cele mai interesante documentare cu premiera anul trecut este „Moartea lui Iosif Zagor” semnat de Adrian Dohotaru. Folosind filmările realizate în ultimii săi ani de viață de Iosif Zagor cu vechea sa cameră cu care își făcea cândva meseria de videograf în Cluj, Dohotaru propune cu acest film o analiză nemiloasă a situației locative a Clujului și, în același timp, o meditație despre singurătate, bătrânețe, lipsa resurselor materiale.

Iosif Zagor este amenințat de o nouă evacuare forțată. Este bătrân și bolnav, aflat aproape în imposibilitatea de a se deplasa - din acest motiv cele mai multe dintre filmările sale sunt făcute în mica sa locuință și în cele la fel de mici și de înghesuite ale vecinilor săi.

Filmul vorbește astfel despre lipsa locuințelor sociale decente. Iosif Zagor nu se filmează într-un mod flatant; el nu se rezumă niciodată la a-și spune doar propria poveste, ci folosește acest mediu, filmul, pentru a le da și celor din jurul său prilejul de a-și face auzite vocile.

Adrian Dohotaru a fost invitatul Elenei Vlădăreanu la Scena și ecranul.

Adrian Dohotaru: „Nu am reușit să stopăm evacuarea, doar am amânat-o”.