„A fi îndreptățit” - Introspecții, duminică, 10 decembrie 2023, ora 18:30

A avea un drept sau a fi autorizat oferă oricui un cadru legitim pentru acțiunile sale, dar pentru unii oameni acest cadru este mereu prea îngust. Lor li se cuvine orice și devin forte vocali și violenți la cel mai mic semn că nu ar primi ceea ce consideră ei că sunt îndreptățiți să primească.

Spațiul public e sufrageria lor, dorințele și părerile lor sunt singurele care contează, bunurile celorlalți trebuie ori să le parvină prin orice mijloace, ori să fie distruse. Cum se naște acest sentiment de a fi îndreptățit și cum ne raportăm la cei care și-l afirmă cu înverșunare – discutăm în emisiunea Introspecții, duminică, 10 decembrie, de la ora 18:30, la Radio România Cultural.

Invitată: conferențiar universitar doctor Simona Trifu, medic primar psihiatru și psihanalist, coordonatoarea cărții „Dicționar de ipoteze și ipostaze existențiale”, recent apărute. Tema a fost inspirată de definiția termenului „A fi îndreptățit”, primul inclus în dicționar. Realizator Daniela Vasile

A fi îndreptățit

Sunt liber să cred că orice mi se cuvine. Sunt capabil să primesc ceea ce mi se cuvine.

Elena Bănuță

„Adhuc sub iudice lis est” („Arta poetică”, Horațiu)

Să te simți îndreptățit este o expresie de excelență pentru un debate între profesioniști. Poate fi considerată una dintre cele mai discutabile, nu doar în limba română, ci în orice limbă, înțeles diferit de fiecare om în parte. Suntem atât de înverșunați când ne simțim îndreptățiți să vorbim despre un anume lucru, să țipăm la cineva când considerăm că ceva ni se cuvine, să judecăm un altul în termenii noștri, să ne spunem tare și răspicat punctul de vedere, ca și cum suntem singurii de pe planetă care știm acel lucru.

Există oameni care până și în scris se învolburează. Mă mâhnește gândul că suntem atât de vehemenți câteodată, atât de orbi și de surzi la ceilalți, încât nu distingem că, de fapt, fiecare are dreptatea lui, fiecare are dreptul să vadă lucrurile așa cum poate, așa cum știe.

Suntem îndreptățiți, întrucâtva, pentru orice: să gândim cum știm și cum putem, să ne uităm la lucruri așa cum le pricepem, să ne creștem copiii așa cum considerăm, să ne raportăm la ceilalți așa cum putem și cum știm. Toate acestea în niște limite: sociale, interumane.

Suntem îndreptățiți la orice, până la un punct. Niciodată nu suntem îndreptățiți să rănim, să jignim, să lovim, să vorbim urât cuiva, să călcăm în picioare demnitatea unui om, să umilim. Ce cuvânt frumos îndreptățirea, dacă îl păstrăm îngrădit social, relațional, interuman. Dacă „sare gardul” devine furios.

În loc de încheiere: „Sunt legitim îndreptățit să fac orice lucru pe care îl pot face.” (Max Stirner)

(Citat din cartea „Dicționar de ipoteze și ipostaze existențiale”, coordonator Simona Trifu, București, Editura Universitară, Anconeum & Analepsie, 2023)