Despre Ghinion în dragoste, vineri, la InterActiv
12 October 2017
Izvoare de filosofie – Invitat: Vlad Niculescu-Dincă, profesor la Universitatea Leiden din Olanda (I)
13 October 2017

DOCUMENTAR: 525 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb

În data de 12 octombrie 1492, navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit, întâmplător, America, ajungând în dreptul actualelor insule Bahamas. Deși rezultatul explorărilor sale avea să reprezinte un punct de cotitură pentru întreaga istorie a umanității, Columb a murit convins că a fost primul european care a acostat în estul Asiei.

Cristofor Columb s-a născut în 1451 în Republica Genova, pe actualul teritoriu al Italiei. Detaliile despre tinerețea lui sunt neclare și, în bună măsură, bazate pe speculații. Se pare că a fost atras de mic de negustorie, probabil și datorită tatălui său, implicat în comerțul cu țesături. Încă din adolescență, Cristofor Columb a participat la călătorii maritime în scopuri comerciale pe mările Mediterană și Egee. În una dintre aceste călătorii, a acostat pe actuala insulă grecească Chios, acesta fiind singurul moment din viața sa în care s-a aflat, cu adevărat, cel mai aproape geografic de continentul asiatic, potrivit site-ului www.biography.com.

Prima sa călătorie pe Oceanul Atlantic a avut loc în 1476, navigatorul genovez fiind atunci la un pas de a-și pierde viața, căci corabia pe care se afla a fost atacată de francezi în apropierea coastelor Portugaliei. A reușit să înoate până la țărm și, de acolo, să ajungă în Lisabona. S-a stabilit aici, căsătorindu-se cu Felipa Perestrello. În jurul anului 1480, li s-a născut un fiu, Diego, însă la scurt timp Felipa moare iar Columb avea să se mute în Spania. Totuși, puținii ani petrecuți în Portugalia aveau să îl marcheze profund pe genovez, acesta studiind aici diverse hărți maritime realizate de temerarii navigatori lusitani, care ajungeau din ce în ce mai departe, spre sud, în josul Africii.

Pe baza acestor informații, în mintea lui Columb începe să încolțească ideea de a găsi o nouă rută, pe apă, spre legendarele bogății ale Orientului. Convins că Pământul este rotund, mai mic decât se credea și că Apusul Europei nu este separat de Extremul Orient decât de Atlantic, navigatorul genovez îi propune regelui Ioan al II-lea al Portugaliei să-l susțină în încercarea de a traversa oceanul, spre Indii. Se lovește de refuzul suveranului, iar în 1485, întors în Spania, insistă și pe lângă regina Isabella și regele Ferdinand, cu același rezultat.

Norocul avea să-i surâdă în 1492, când Granada, ultima fortăreață maură din Spania, a capitulat. Entuziaști, Ferdinand și Isabella au acceptat propunerea lui Columb. Acesta devenea amiral și, în eventualitatea unui succes, urma să devină vicerege al teritoriilor descoperite și să păstreze o zecime din metalele prețioase găsite.

Călătoria a început la 3 august 1492, atunci când din portul Palos din sudul Spaniei, au ridicat ancora trei corăbii: caravelele Pinta și Nina, alături de velierul Santa Maria. Călătoria avea să fie una epuizantă pentru echipajele celor trei ambarcațiuni, marinarii nu de puține ori dorindu-și întoarcerea.

Însă la orele două în dimineața zilei de 12 octombrie, Juan Rodriguez Bermejo, matelot pe Pinta, a fost primul care a observat o ”ridicătură albă de nisip”, notează Francisco Padron în lucrarea sa ”Istoria descoperirii și cuceririi Americii”, tradusă în română de Esdra Alhasid (Ed. Științifică și enciclopedică, 1979). ”Fâșia de uscat la care au ajuns aparținea unei insule din grupul Bahamas — astăzi insula Watling; amiralul a descris-o ca pe o insulă ‘destul de mare și foarte netedă și cu arbori foarte verzi și multe ape și o lagună foarte mare în mijloc, cu totul lipsită de munți și în întregime verde, încât este plăcut să o privești”’, scrie Francisco Padron. Columb a revendicat insula în numele regilor catolici ai Spaniei și a denumit-o San Salvador.

Echipajele conduse de Columb au debarcat, apoi, în Cuba și pe insula Hispaniola, unde au rămas aproximativ patruzeci din totalul de nouăzeci de oameni. Astfel, a apărut prima garnizoană europeană în Lumea Nouă.

În data de 15 martie 1493, Columb revine în Spania, acoperit de glorie și onoruri, conform www.ro.biography. În luna septembrie a aceluiași an, întreprinde cea de-a doua călătorie spre America, în urma căreia au fost înființate primele așezări permanente europene pe noul continent, pe teritoriul actualei Republici Dominicane. Tot acum apar și primele conflicte cu băștinașii, pe care Columb îi considera ”indieni”, convins fiind că a ajuns la Indii. O parte dintre ”indieni” sunt trimiși în Spania, ca sclavi. Columb continuă să exploreze, din Jamaica până în Antigua, rămânând neclintit în convingerea sa că se află pe pământuri asiatice. A doua expediție s-a încheiat în iunie 1496. Cea de-a treia a durat din mai 1948 până în noiembrie 1500, iar cea de-a patra, și ultima, între mai 1502 și noiembrie 1504.

Treptat, faima și influența lui Cristofor Columb la curtea Spaniei s-au stins, căci coloniștii nu au găsit bogățiile sperate, nici aur și nici mirodenii. Atmosfera în rândurile coloniștilor s-a înrăutățit, la fel ca relațiile dintre aceștia și băștinași. Întors în Spania în 1504, Columb a murit sărac și aproape dat uitării doi ani mai târziu, fără să realizeze nici măcar în ultimele momente ale vieții importanța și relevanța descoperirii sale.

După cum notează Ioan Popovici în lucrarea Geografia Americii de Nord și Centrale (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1977), ”deși Cristofor Columb a condus prima expediție spaniolă care a descoperit pământuri ale unei ‘Lumi Noi’, noul continent poartă numele italianului Amerigo Vespucci, care, participând la expediția comandată de Alonso de Hojeda (1499-1500), descrie în două scrisori scrise în anii 1503 și 1504, cu mult talent, natura și populația din regiunile nou-descoperite, dobândind o faimă mondială. Într-una din aceste scrisori, aceste noi pământuri au fost denumite Mundus Novus (Lumea Nouă)”.

În deceniile care au urmat, spaniolii au inițiat numeroase expediții pentru cucerirea de noi pământuri, căutând în special aur. Astfel, au început să se creioneze, pe hărțile vremii, țărmurile atlantice ale continentului aflat între Europa și Asia.

Unii istorici susțin teoria conform căreia adevăratul descoperitor al Americii ar fi fost navigatorul viking Leif Eriksson (Leif cel Fericit), fiul nu mai puțin celebrului Erik cel Roșu. Leif ar fi ajuns cu flota pe țărmul de nord-est al continentului american în jurul anilor 900-1000. Există, în prezent, și anumiți istorici sau teologi musulmani care sugerează o prezență musulmană anterioară în America.

Cristofor Columb rămâne, însă, în istorie ca fiind cel care a condus prima expediție europeană care a descoperit pământurile Lumii Noi. Importanța sa este legată nu doar de simpla descoperire geografică, ci și de faptul că, prin acțiunile sale, a dat naștere unei lungi perioade de explorări, cuceriri și colonizări, care la rândul lor au influențat masiv dezvoltarea lumii Occidentale moderne.

În onoarea lui Cristofor Columb, americanii aniversează Columbus Day. Prima atestare a acestei sărbători în Statele Unite ale Americii a fost la 12 octombrie 1792, când s-au marcat 300 de ani de la venirea lui Cristofor Columb în acest loc. Din 1971, Columbus Day se celebrează în a doua zi de luni din octombrie. Este recunoscută ca sărbătoare federală și în multe locuri din Statele Unite ale Americii sunt organizate parade, cu această ocazie.

AGERPRES

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *