Alexandru Berceanu – Cea mai mare parte a creativității omului provine din lene.
18 September 2020
CONSULTAȚII – World GO Day – Ziua mondială de conștientizare a cancerelor ginecologice
20 September 2020

Buletin Cosmic nr. 88

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl https://www.parsec.ro  și pagina fe facebook https://www.facebook.com/parsec.ro

  • O echipă de cercetători britanici și americani a descoperit în straturile atmosferei lui Venus un gaz denumit fosfină, gaz care aici pe Pământ este produs fie de industria chimică, fie de metabolismul organismelor vii. Până în prezent, nu se cunoaște un alt mecanism care să producă fosfină, cel puțin nu în condițiile existente pe Venus, ceea ce înseamnă că singura explicație rămasă este că acest gaz provine de la microorganisme care trăiesc pe Venus. Deși condițiile de pe suprafața planetei sunt improprii vieții așa cum o cunoaștem noi, existența vieții în atmosfera planetei a fost una dintre ipotezele luate în calcul în căutarea vieții dincolo de Pământ. Sunt necesare noi date, noi observații și probabil noi misiuni spre Venus care să confirme această descoperire și să investigheze ce se întâmplă de fapt în atmosfera planetei vecine, dar articolul publicat în Nature Astronomy în această săptămână este probabil cel mai important pas pe care l-am făcut până acum în confirmarea existenței vieții pe alte planete. Din păcate Venus a fost neglijată în ultimii ani, iar o misiune de amploare a unei agenții spațiale naționale spre planeta vecină nu va avea loc decât peste cel puțin 10 ani, însă este posibil să vedem sonde de mici dimensiuni, trimise spre Venus de către companii private. Peter Beck, directorul companiei Rocket Lab, cea care dezvoltă racheta de calibru ușor Electron, și-a manifestat încă de la începutul acestui an interesul pentru o misiune spre Venus folosind o sondă derivată din sateliții Photon, produși de aceeași companie și testați deja pe orbită în cea mai recentă misiune a rachetei, misiune care a avut loc la finalul lunii august. Așadar, Venus de așteaptă și se pare că este plină de surprize pentru că și dacă nu găzduiește viață, cu siguranță vom afla lucruri interesante despre atmosfera sa.
  • Sâmbătă, într-un interval de câteva ore, două rachete au avut lansări eșuate. Prima data, racheta companiei Astra (Rocket 3.1) nu a reușit lansarea să inaugurală, programată pentru ora 06:19 ora României, după o defecțiune a primei trepte, la 15 secunde după desprinderea de rampa de pe insula Kodiak, Alaska. Proiectul Rocket 3.1 al companiei Astra a fost parte a unei competiții organizate de agenția DARPA pentru lansatoare ușoare, dar amânarea frecventă a lansării inaugurale a făcut ca Astra să rateze premiul din finala competiției. Compania a precizat că va continua dezvoltarea rachetei și după lansarea eșuată de sâmbătă, pentru că problema care a dus la pierderea rachetei poate fi remediată printr-un update al softului acesteia.
  • Al doilea eșec a avut loc în China la ora 08:02 ora României, unde o rachetă Kuaizhou-1A nu a reușit să plaseze pe orbită satelitul de observații Jilin-1 Gaofen-02C. Lansarea a avut loc de pe rampa SLS-2 din Jiuquan. Cele două eșecuri de sâmbătă urcă la 8 numărul lansărilor eșuate din 2020, cifră care nu a mai fost atinsă din 1982. 
  • Marți, la trei zile după eșecul rachetei Kuaizhou-1A, China a lansat o rachetă Changzheng-11, care a plasat pe orbită nouă sateliți. Aceasta a fost a doua lansare orbitală a Chinei de pe o barjă maritimă, denumită Debo-3, după zborul inaugural din iunie 2019. Changzheng-11 este o rachetă de calibru ușor, cu combustibil solid, în patru trepte, care a efectuat până acum 9 zboruri orbitale, toate încheiate cu succes.

foto: https://photojournal.jpl.nasa.gov/figures/PIA23791_fig2.jpg (NASA)
Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *