“TIME IS …ENGLISH”: SPIRITUL ENGLEZ ŞI O LEGENDĂ VIE: ENGLEZUL TIPIC
5 June 2019
“TIME IS …ENGLISH”: O SCRISOARE COLOCVIALA
12 June 2019

‘ANGLO-LOGOS’ 45– 07 IUNIE, 2019

-Printre numeroasele zicale, cu valoare de încurajare sau îndemn, ale limbii engleze figurează şí: ‘Pears for your heirs‘, …”Pere pentru urmaşii tăi/ sau ai voştri“, în traducere textuală, şi a cărei semnificaţie de profunzime se poate intui cu destulă uşurinţă: “Gândeşte-te în perspectivă şi ai grijă să asiguri, prin tot ceea ce faci, binele/ bunăstarea ori prosperitatea descendenţilor sau a generaţiilor viitoare“.

-Conţinutul acestei expresii proverbiale ar fi putut fi inspirat de un atribut specific acestor pomi fructiferi cu origini străvechi (China şi Asia Mică de acum şase milenii), şi anume intrarea pe rod după o perioadă destul de îndelungată de la plantare …de unde, prin extensie metaforică, ideea lucrării de astăzi spre folosul urmaşilor.

-Cercetătorii indică drept versiune completă a expresiei un proverb englez din secolul al 17-lea:

  • Walnuts and pears you plant for your heirs.
  • = “Nuci şi peri să creşti pe glie pentru cei ce va să víe .”

-Una dintre referinţele la plantarea de pomi, în general, ca act de factură eminamente altruistă a fost identificată în paginile unei antologii de proverbe publicată în anul 1732, sub titlul: ‘Gnomologia: Adagies and Proverbs; wise sentences and witty saying, ancient and modern, foreign and British’ (‘Gnomologia: Zicători şi Proverbe; maxime înţelepte şi vorbe de duh, antíce şi moderne, străine şi britanice)’, operă a medicului, pastorului şi intelectualului britanic, Thomas Fuller /1654-1734/:  

  • He that plants trees loves others beside himself.’
  • = “Cel ce cultivă pomi îi iubeşte pe alţii mai presus de sine.”

******

-‘Halcyon days‘ este o foarte populară sintagmă cu valenţe paseiste, întrebuinţată, mai precis, în limba engleză actuală, cu referire nostalgică la: “zilele fericite/ armonioase/ liniştite/ ori tihnite de odinioară” şi la originea căreia rezidă tulburătoare pagini de legendă din tezaurul nepieritor al mitologiei antíce greceşti:

Poetul Ovidiu istoriseşte, aşadar, că Alcyóne, fiica lui Eólus, zeul vânturilor şi a muritoarei Enaréte, era soţia lui Céyx, regele aşezării Trachis din Tesalia. Viaţa lor conjugală era atât de fericită şi armonioasă, încât cei doi au cutezat să se identifice cu divinităţile supreme, Zeus şi Hera, asumându-şi chiar numele cuplului stăpânitor al zeilor. Acest sacrilegiu a stârnit mânia suveranului Olimpului, cel care, drept pedeapsă, a îndreptat un mănunchi necruţător de trăsnete şi fulgere asupra corabiei lui Céyx, în timp ce nefericitul rege tesalian luase calea mării pentru a consulta un oracol. Corabia a ars în întregime, iar Céyx şi-a găsit pieirea în adâncurile mării. Legenda mai spune că Morfeu, zeul viselor, a luat înfăţişarea lui Céyx pentru a-i da, astfel, de ştire iubitoarei Alcyóne despre sfârşitul cumplit al soţului ei. Răvăşită de durere şi disperare, ea a hotărât să-şi pună capăt vieţii, aruncându-se în mare. Câţiva zei îndurători, mişcaţi de soarta tragică a celor doi îndrăgostiţi, i-au transformat în păsările numite, în limba greacă: Ἁλκυόνη (Halkyónē)’ /engl: Halcyon, după numele Alcyóneiîn traducere: “alción“, specie de pescăruş exotic, cunoscut sub denumirea curentă de: regele pescar (european)engl: (European) Kingfisher/.

-Ovidiu, dar şi autorul Gaius Iulius Hyginus (presupus intendent al Bibliotecii Palatine în vremea împăratului Cezar Augustus) sunt autorii cărora li se atribuie indicarea acestei metamorfoze drept sursă a aşa-numitelor, în traducere literală:zile Halcyón“, reprezentate de perioada de şapte zile din timpul iernii (în preajma solstiţiului de iarnă), ocolite de furtuni. Mai exact, acest interval coincide, în lumina afirmaţiilor celor doi scriitori antíci latini, cu perioada în care Alcyóne, în ipostaza de pasărealción“, şi-ar fi clădit cuibul pentru a-şi depune şi clocí ouăle. Cuibul ei ar fi fost, însă, conform credinţei grecilor antici, unul plutitor, construit, deci, în largul mării, “mormânt” al soţului drag. Or pentru a-şi şti fiica-pasăre ocrotită pe deplin în acele momente delicate, părintele ei, zeul Eólus, ar fi ţinut în frâu furia vânturilor şi a valurilor.

-Conform specialiştilor, mitul a pătruns în spaţiul lingvistic al ţărilor vorbitoare de limba engleză în secolul al 14-lea, odată cu traducerea, în limba engleză medie (Middle English), de către scriitorul şi traducătorul englez, John Trevisa (cc.1342-1402), a enciclopediei medievale de istorie naturală: ‘De proprietatibus rerum’, operă de referinţă a călugărului franciscan englez, Bartholomew de Glanville, şi publicată, pentru prima oară, în jurul anului 1470:

  • ‘In the cliff of a pond of ocean, Alcion, a sea fowl, in winter makes her nest and lays eggs and sits on broodseven days.’
  • = “Pe-un pinten stâncos, iţít din adâncurile ocheánului, Alciónul, o zburătoare de mare, iarna-şi clădeşte cuibarul¸ îşi sloboáde ouăle şi le oploşeşte …preţ de şapte zile încheiate”.

-Atestările documentare invocate de experţi indică faptul că, odată cu secolul al 16-lea, sintagma: ‘Halcyon days‘ a încetat să mai fie asociată cu perioada de cuibărit a păsării, ajungând să dobândească înţelesul figurat de: “zile calme/ binecuvântate/ liniştite/ netulburate/ senine/ de bun augur(engl: ‘calm/ blissful/ peaceful/ untroubled/ propitious days‘). Cel mai ilustru exemplu în acest sens este semnalat de către lingvişti în cuprinsul unui fragment din partea -I- a piesei istorice: ‘Henry VI’ (“Henric al VI-lea”), de William Shakespeare, publicată în anul 1592:

  • JOAN  LA  PUCELLE:

           ‘Assign’d am I to be the English scourge.
           This night the siege assuredly I’ll raise:
           Expect Saint Martin’s summer, halcyon days,
           Since I have entered into these wars’.

  • IOANA  FECIOARA:

     =   “Bíci pentru a Inglatérei oşti fost-am sortită.

           La noapte negreşit asediul curmá-voi:

           Feríce zile-nvederez, ca vara Sântului Martin,

           De când în áste lupte sunt pornită”. 

(Versiune neoficială de traducere)

-Şi, cu toate că această accepţie metaforică are un caracter de generalitate, …în sensul strict al termenului este vorba despre: un liman sau o oază de lumină, de reculegere şi pace ori împăcare sufletească ivită oportun sau cu adevărat providenţial în mijlocul adversităţilor sau al perioadelor de (mare) cumpănă ori restríşte ale vieţii.

******

-Expresia idiomatică: ‘Over the moon‘ reflectă o altă percepţie asupra aceleiaşi frumoase şi intense trăiri umane: fericirea. Mai exact, ceea ce, textual, se traduce prin: “Deasupra lunii” se redă, în diverse variante de transpunere adecvată din limba română, prin: “În culmea fericirii/ În al nouălea cer/ Fericit până la cer (până la Dumnezeu) (şi înapoi); Nemaipomenit…/Nespus… ori Negrăit de fericit/ …în registrul familiar sau informal de limbaj: Bucuros nevoie mare“.

-Această sintagmă a intrat în tezaurul lexical al limbii engleze de mai bine de un secol, fiind mai des întrebuinţată în ultimele două sau trei decenii, atunci când a fost adoptată de lumea britanică a sportului cu balonul rotund, drept modalitate de exprimare a bucuriei imense în urma repurtării victoriei de către o echipă sau alta.

-Sursa reală a expresiei ‘over the moon‘ –expresie care “se bucură”, altminteri, de popularitate şí în prezent– a fost identificată în cuprinsul uneia dintre cele mai timpurii referinţe atestate, şi anume o piesă de teatru scrisă în 1718 –şi pusă în scenă în acelaşi an– de Charles Molloy /d.1767/, jurnalist, activist politic de orientare iacobină şi dramaturg minor irlandez: ‘The Coquet, or, The English Chevalier’ (‘Cochetul sau Cavalerul Englez’):

  • ‘Tis he! I know him now: I shall jump over the Moon for Joy!’
  • = “El e! Îl recunosc acu’: O să m-avânt până-n Tăríi de bucurie!”

Credit imagini: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *