Știința 360 - 3 - 4 mai 2023 - Când tehnologia dezvăluie secretele naturii - acceleratoarele de particule TandetronTM de 1 și 3 MV de la IFIN-HH

Știința materialelor, arheometrie, geologie, climatologie, mediu înconjurător, radiobiologie, criminalistică nucleară sunt domeniile în care își găsesc aplicabilitatea practică cercetările realizate cu cele două instalații, acceleratoarele de particule TandetronTM de 1 și 3 MV de la IFIN-HH, unice în România.

Despre câteva dintre aceste aplicații vom vorbi în cele două ediții speciale ale emisiunii Știința360, în 3 și 4 mai a.c., în direct ”de la fața locului”, la Radio România Cultural, pe www.radioromaniacultural.ro dar și video pe facebook Radio România Cultural, chiar de la fața locului, începând cu ora 14.00.

În 3 mai a.c., din Laboratorul RoAMS (https://dfna.nipne.ro/RadioCarbon/), acolo unde este instalat acceleratorul TandetronTM de 1 MV (https://www.nipne.ro/1-MV_TANDETRON.php), Departamentul de Fizică Nucleară Aplicată, DFNA și unde se face datare cu radiocarbon - un veritabil “ceas” în estimarea vârstei anumitor probe istorice şi preistorice (https://www.nipne.ro/patrimoniu/datare.html).

INVITATI

Dan Gabriel GHIȚĂ - Inginer Dezvoltare Tehnologică gradul I la IFIN-HH, dr fizică nucleară. Responsabilul tehnic al acceleratorului Tandem FN de 9 MV (2008), coordonatorul (2012) activităților de instalare a celor două noi acceleratoare Tandetron de 1 și 3 MV

Cristian MĂNĂILESCU - Dr. fiz., Șeful Laboratorului RoAMS, IFIN-HH

Alexandru PETRE - Dr.fiz., Laboratorul de Spectrometrie de Masa cu Ioni Accelerati (AMS)

Corina Anca SIMION – Dr.chimie (1998) și fizică (2007), Şef Unitatea de Radiochimie pentru Probe de Mediu şi Biologice (URPMB), Laboratorul pentru Dozimetrie Personal şi Mediu (LDPM) asociat Departamentului pentru Fizica Vieţii şi Mediului, DFVM, parte a Laboratorului RoAMS.

Acceleratoarele TandetronTM de 1 și 3 MV au fost puse în funcțiune și autorizate în cadrul Institutului de C&D pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) în anul 2012 (…). Cele două instalații, alături de acceleratorul tandem de 9 MV constituie o parte esențială a centrului de excelență ce s-a coagulat la nivel european în ultimele decenii, oferind comunității internaționale acces la infrastructura locală și partajând expertiza în cadrul colaborărilor interacademice deja devenite tradiție (https://eeris.eu/ERIF-2000-000W-0082).

Metodele analitice atomice și nucleare, ce se bazează pe utilizarea fasciculelor de ioni accelerați, transformă cele două tandemuri în instrumente similare microscoapelor clasice, însă cu o rezoluție suficient de bună pentru a putea identifica un anumit izotop dintre alți 1015 izotopi cu același număr atomic, sensibilitate atinsă de exemplu în cazul măsurării raportului 14C/12C, a cărui determinare stă la baza metodei de datare cu radiocarbon.

Laboratorul RoAMS (https://dfna.nipne.ro/RadioCarbon/) din IFIN-HH are ca principal obiectiv datarea cu 14C, una dintre aplicațiile cele mai cunoscute ale Spectrometriei de Masă cu Acceleratori (AMS), tehnică ce are avantajul de a putea măsura inclusiv radionuclizii prezenți în mediul înconjurător cu timp lung de înjumătățire - de mii, sute de mii sau chiar milioane de ani, produși în mod natural sau fiind rezultatul acțiunilor antropice.

RoAMS este un laborator desemnat să funcționeze în conformitatea cu standardul ISO 17025 și furnizează certificate de analiză pentru radiocarbon tuturor utilizatorilor ce accesează RoAMS prin intermediul întâlnirilor anuale ale unui comitet consultativ internațional (Program Advisory Committee - PAC, https://dfna.nipne.ro/PAC_proposals.php). În prezent RoAMS rezolvă problema datărilor cu 14C în România și Republica Moldova, fiind singurul centru de cercetare din zonă ce abordează această tematică.

Cei trei izotopi ai: 12C, 13C și 14C, analziați în Laboratorul RoAMS, prin aplicarea metodei AMS, sunt cronometre veritabile ce pot oferi indicii prețioase în studii de arheologie (https://evz.ro/constanta-epava-antica-descoperire-dna.html); în determinarea cronologiilor sedimentare cu scopul de a pune în evidență schimbările climatice de-a lungul erelor istorice; precum și despre obiectele din patrimoniul cultural, ajutând astfel la autentificarea operelor de artă.

În afară de izotopii carbonului în laboratorul RoAMS se mai determină și alți radionuclizi cosmogenici și antropici, precum: 3H, 10Be, 26Al, 129I, 239,240,242Pu, etc.

Prin măsurarea concentrațiilor de radioizotopi produși de radiația cosmică în crusta Pământului, AMS poate determina vârsta rocilor și rata lor de eroziune, oferind geologilor informații precise în rezolvarea unor problemele fundamentale, având totodată implicații majore pentru studierea structurilor tectonice sau detectarea rezervelor de minerale sau apă.

10Be și 26Al sunt radionuclizii cel mai larg utilizați în acest caz, deoarece au o rată bine definită de producție și pot fi măsurați la concentrații extrem de scăzute, specifice tehnicii AMS.

Dezvoltarea tehnologiilor nucleare pentru producerea de energie, tratarea deșeurilor nucleare și industria militară, au condus la creșterea riscului de contaminare a mediului cu diverși radionuclizi. Monitorizarea poluării nucleare se poate realiza prin determinarea concentrației iodului-129 și actinidelor, precum: plutoniul, uraniul și toriul. Datorită volatilității iodului, prin măsurarea concentratiei de 129I cu ajutorul AMS se pot determina timpuriu scăpări ale produșilor de fisiune, chiar într-o cantitate mică, dând un semnal de alarmă asupra unor defecțiuni ale reactorilor nucleari, ce se pot remedia din timp. În plus, pentru că fiecare sursă de plutoniu (accidente nucleare, teste cu arme nucleare, reprocesarea combustibililor nucleari) are propria sa concentrație izotopică, determinarea ultra precisă a rapoartelor izotopice 239Pu/242Pu, 240Pu/242Pu permite depistarea acestora chiar dacă poluarea dintr-un anumit loc provine din mai multe surse.

Dincolo de aplicațiile descrise mai sus, cu impact societal direct, metoda AMS este utilizată, grație sensibilității foarte ridicate, și în cercetarea fundamentală. Astfel că, aplicând această tehnică putem detecta urme infime ale unor evenimente cosmice ce au avut loc în urmă cu milioane de ani, iar aceste informații reprezintă piese esențiale ale ”Marelui Puzzle Cosmic”, ce ne ajută să extindem limitele cunoașterii și să înțelegem mai bine cum și de ce din infinitatea de versiuni posibile Universul a evoluat tocmai în această configurație spațio-temporală – dar despre asta, în detaliu, în ediția din 4 mai a.c., de la Acceleratorul TandetronTM de 3 MV.

Dan Gabriel GHIȚĂ

Am absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica București, secția Inginerie Fizică în anul 2003. Mi-am început cariera ca Asistent Cercetare la IFIN-HH la data de 1 decembrie 2003, în cadrul Departamentului de Fizică Nucleară.

În același an am început și studiile de doctorat în domeniul fizicii nucleare (măsurători ai timpilor de viață, prin metode electronice, pentru nivele nucleare excitate). După finalizarea studiilor doctorale am trecut de la fizica fundamentală la domenii ceva mai aplicative, devenind în 2008 responsabilul tehnic al acceleratorului Tandem FN de 9 MV.

În această funcție am continuat activitățile de modernizare al acceleratorului și în același timp am dus timpul de operare de la aproximativ 3000 de ore pe an, la 6000 de ore pe an, coordonând în același timp activitatea de selecție a propunerilor cu ajutorul unui Comitet Internațional de Avizare a propunerilor de experimente (Program Advisory Committee).

În anul 2012 am preluat și coordonat activitățile de instalare a două noi acceleratoare (Tandetron de 1 și 3 MV), finalizând cu succes activitatea efectuată în colaborare cu firma producătoare (…) și coordonând construcția tuturor laboratoarelor aferente, dar și a tuturor instalațiilor auxiliare acestor mașini.

Din 2017 am fost director tehnic la ELI-NP pentru o perioadă de doi ani, după care inginer în cadrul aceluiași centru, participând activ la construcția numeroaselor ansambluri experimentale din cadrul ELI-NP.

Cristian MĂNĂILESCU

În perioada 2002-2007 am urmat cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din București–Secţia Fizică Tehnologică, iar în anul 2009 am absolvit și cursurile de Masterat ale aceleiași Facultăți.

În perioada Iulie–August 2007 și Iulie–August 2008 am beneficiat de două stagii de cercetare la Forschungszentrum Karlsruhe în cadrul proiectului Kascade-Grande și totodată și de un stagiu Erasmus de 6 luni la Universitatea din Karlsruhe.

În sesiunea din Septembrie 2009 am fost admis la programul de doctorat al Școlii Doctorale de Fizică din Facultatea de Fizică, Universitatea București sub îndrumarea Prof. Dr. Anabella Tudora, tema tezei fiind “Descrierea teoretică a spectrelor de energie și a multiplicităţilor neutronilor prompţi de fisiune”.

Teza s-a desfășurat în cotutela între Universitatea din București și Universitatea Bordeaux, unde am avut ca și coordonator pe Dr. Olivier Serot de la CEA Cadarache. În acest timp am urmat două stagii de cercetare la CEA Cadarache: perioada totala de 18 luni.

Începând cu luna Iunie 2013 am fost angajat pe o poziţie de asistent postdoctoral de cercetare în cadrul grupului de evaluare de date nucleare de reacţie al Institutului Naţional de Cercetare–Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei–Departamentul de Fizica Nucleară, iar mai apoi am început să mă ocup de calcularea secţiunilor de populare a izomerilor de viaţa scurtă ce pot fi populaţi în urma interacţiei laser-ţinta solidă și pe baza cărora pot fi dezvoltate metode noi de diagnoză a radiaţiei și a ionilor acceleraţi cu laseri de mare putere.

Din august 2017 am fost încadrat pe o poziție de cercetător științific în cadrul Departamentului de Fizica Nucleara (DFN), unde m-am ocupat în deosebi de realizarea unor experimente legate de detecția radiației rezultate în urma interacţiei laser de mare putere cu materia.

În paralel cu activitatea din acest grup, am luat parte tot mai activ in cadrul Departamentul Acceleratoare Tandem, actualmente parte a Departamentului de Fizică Nucleară Aplicată, la o serie de experimente de datare cu carbon prin metoda AMS folosind acceleratorul Tandetron de 1 MV, fapt ce a dus și la numirea mea ca șef al Laboratorului RoAMS în luna Iulie 2022.

Alexandru PETRE

Am început parcursul meu educațional la Facultatea de Fizică, Universitatea din București, în perioada 1997-2002, unde am obținut o licență în Optică, Spectroscopie în Plasmă și Lasere.

Am urmat un master în aceeași specialitate, între anii 2002-2004, iar în perioada 2011-2014 mi-am elaborat teza de doctorat, cu tema "Aplicații ale Spectrometriei de Masă cu Acceleratori la studiul materialelor de interes pentru fuziunea termonucleară".

În decembrie 2002, am început să lucrez la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei IFIN-HH, Măgurele (România) și am avut o evoluție constantă în carieră, începând ca asistent stagiar de cercetare și ajungând în prezent să fiu cercetător științific III.

Începând cu anul 2007, am avut ocazia să lucrez în cadrul laboratorului de Spectrometrie de Masa cu Ioni Accelerati (AMS) din IFIN-HH. Initial, am participat la experimentele de la acceleratorul de particule de 9MV, iar ulterior si la noul accelerator de 1MV, instalat în 2012. Activitatea mea profesională a fost axată pe cercetarea și studiul materialelor de interes pentru fuziunea termonucleară, utilizând aceasta tehnica avansată de analiză, AMS.

In ultima perioada, activitățile mele se desfășoară la noul accelerator de 1 MV, unde am participat la experimente de datare cu radiocarbon pe diverse artefacte care ne dezvăluie mici secrete cu privire la trecutul umanității, de măsurare a concentrației radioizotopului iod 129 cu implicații în detenția preventivă a unor eventuale contaminări radioactive a mediului, de datare a unor ansambluri geografice cu ajutorul izotopilor aluminiului și beriliului.

Dincolo de aplicațiile descrise mai sus, cu impact societal direct, metoda AMS este utilizată, grație sensibilității foarte ridicate, și în cercetarea fundamentală. Astfel că, aplicând această tehnică putem detecta urme infime ale unor evenimente cosmice ce au avut loc în urmă cu milioane de ani, iar aceste informații reprezintă piese esențiale ale ”Marelui Puzzle Cosmic”, ce ne ajută să extindem limitele cunoașterii și să înțelegem mai bine cum și de ce din infinitatea de versiuni posibile Universul a evoluat tocmai în această configurație spațio-temporală – dar despre asta, în detaliu, în ediția din 4 mai a.c., de la Accelearatorul TandetronTM de 3 MV.

Corina Anca SIMION

Dr.chimie (1998) și fizică (2007), Şef Unitatea de Radiochimie pentru Probe de Mediu şi Biologice (URPMB) din cadrul Laboratorului pentru Dozimetrie Personal şi Mediu (LDPM) asociat Departamentul pentru Fizica Vieţii şi Mediului, DFVM, membru în colectivul de comisionare a unitǎţii preparare ţinte, datare radiocarbon din cadrul laboratorului RoAMS.

Corina Anca Simion este de profesie inginer chemist, Inginer Dezvoltare Tehnologică Grad I (din 2007).

Membru în colectivul de comisionare a unitǎţii preparare ţinte, datare radiocarbon, 2012 – 2015; participare ca membru în colectivul de lucru pentru înfiinţare şi recunoaştere RoAMS de cǎtre organizaţia internaţionalǎ Radiocarbon, 2015; membru în colectivul de lucru, pretratare probe şi strategii de lucru şi diseminare, 2015 – prezent.

Activitate profesională relevantă legatǎ de radionuclidul carbon-14:

1990 – 2004: membru în colectivul de chimia compuşilor organici marcaţi cu carbon-14 înfiinţat în 1959; gestiunea şi manipularea surselor carbon-14 radioactive de înaltă activitate; sinteze compuşi anorganici şi organici marcaţi cu carbon-14; aplicaţii ale compuşilor marcaţi cu izotopi radioactivi (carbon-14) şi stabili (carbon-13, azot-15) ca trasori în chimie, biochimie, biologie, medicină, agricultură, mediu; strategia şi mecanismele interacţiunilor compuşilor nemarcaţi şi marcaţi cu izotopi radioactivi şi stabili, în chimie asistată de calculator; membru în echipa de restrângere a activităţii laboratorului sinteze carbon-14 şi reorientare după 50 de ani de funcţionare către aplicaţii viabile în societatea românească din secolul XXI

2004 – prezent: membru în colectivul de aplicaţii ale radionuclizilor în domeniul radioecologiei şi mediului ambiant, înfiinţat în 1970, actual funcţionând în DFVM; gestiunea şi manipularea surselor de emiţători beta-minus tritiu, carbon-14, stronţiu-90 de activitate înaltă şi medie; separări radiochimice ale analiţilor conţinând tritiu, carbon-14, stronţiu-90, plumb-210 de activitate medie, joasă şi foarte joasă; măsurarea izotopilor beta-minus emiţători folosind spectrometria cu scintilatori lichizi (metoda convenţională LSC); strategia şi mecanismele interacţiunilor compuşilor nemarcaţi şi marcaţi cu izotopi radioactivi şi stabili, în chimie asistată de calculator; activitatea laboratorului în prezent vizează separarea radiochimică şi măsurarea izotopilor beta-minus emiţători şi elementele naturale în probe provenite din aplicaţii cu radiotrasori în chimie, biochimie, biologie, medicină, agricultură, mediu, dar şi separarea acestor nuclizi din diverse probe de mediu care reflectă natura cosmogenică / antropogenă a provenienţei lor; membru în echipa de revitalizare, modernizare şi reorientare a laboratorului de aplicaţii ale radionuclizilor către cerinţele actuale ale domeniului, la nivel naţional şi internaţional, conform strategiei D.3.1.d pe termen mediu adoptate la nivel IFIN-HH / DFVM / LDPM / URPMB începând cu 2020

2011 – prezent: membru în echipa de înfiinţare, dezvoltare şi recunoaştere naţională şi internaţională a laboratoarelor de chimie şi grafitizare, respectiv a unităţilor preparare ţinte (datare radiocarbon şi chimie generală) pentru măsurări / analize prin metoda AMS; membru în colectivul care a asigurat recunoaşterea activităţii şi calităţii lucrărilor laboratorului de datare radiocarbon prin includerea lui în noiembrie 2015 sub denumirea “RoAMS Laboratory, Romania” în reţeaua laboratoarelor de profil agreate de organizaţia internaţională Radiocarbon; participare directă şi indirectă la iniţierea sau punerea la punct a metodelor de separare chimică şi radiochimică ale analiţilor conţinând carbon-14, din diverse probe provenind din mediu sau din activităţile antropice sau naturale trecute şi prezente, de concentraţii foarte joase şi ultra joase; dezvoltare de metode specifice şi strategii de pretratare a probelor provenite din activităţile trecute ale societăţii umane; iniţierea unor seturi de analize interdisciplinare arheometrice şi de interpretări complexe pentru elucidarea unor cazuri specifice incluzând bunuri aparţinând patrimoniului naţional / internaţional cultural mobil sau imobil.

Participări la realizarea de studii istorico-arhitecturale şi amenajare peisageră; cercetări arheologice:

2019 - participare la realizarea investiţiei Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie (DALI) pentru obiectivul de investiţie “Reabilitare Parc IFIN-HH”; firma SMM Invest CO SRL Bucureşti.

2012 – 2014 - participare şi colaborare la realizarea supravegherii arheologice şi săpăturilor preventive determinate de reabilitarea, restaurarea şi punerea în valoare a clădirii Fostului Conac Oteteleşanu din Măgurele Ilfov, situl : Conacul Oteteleşanu, Măgurele, cod RAN 179418.10, cod LMI IF-II-M-B-15.206.01. situat în Oraş Măgurele, str. Atomiştilor, nr. 409, judeţul Ilfov, responsabil ştiinţific: Prof. dr. Antal Lukacs, membru în colectivul de cercetare: Conf. dr. Emilian Alexandrescu.

2012 - colaborare la Actualizarea studiului istorico-arhitectural asupra “Ansamblului Fostului Conac Oteteleşanu” cod LMI 2010 IF-II-M-B-15294 – Măgurele judeţul Ilfov întocmit de dr. arh. Dan D. Ionescu şi verificat de Conf. Univ. dr. arh. Ruxandra Nemţeanu, consultant dr. ing. Ştefan Burda.

2012 - întocmirea Studiului istoric asupra parcelei de teren din perimetrul IFIN-HH Grup II destinate construirii Centrului pentru Calcul Avansat al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, parte integrantă a Ansamblului Fostului Conac Oteteleşanu din Măgurele Ilfov Cod LMI 2010 IF-II-A-B-15294, cu consultarea şi verificarea dr. arh. Dan D. Ionescu.

2011 - întocmirea Studiului Istoric asupra Împrejmuirilor permanente din Planul de Situaţie IFIN-HH Grup II realizat în vederea obţinerii avizului MCPN pentru înlocuirea lor, Oraş Măgurele – Ilfov, cu consultarea şi verificarea drd. arh. Dan D. Ionescu.

2011 - participare / colaboare la realizarea supravegherii arheologice şi săpăturilor preventive determinate de construirea clădirii „Centrului Integrat de Tehnologii Avansate cu Laser” (oraş Măgurele – Platforma de Fizică Măgurele, jud. Ilfov).

2010 – 2011 - Studiu Istorico – arhitectural “Castelul Oteteleşeanu” oraş Măgurele judeţul Ilfov întocmit de drd. arh. Dan D. Ionescu, consultanţi conf. dr. arh. Ruxandra Nemţeanu, dr. ing. Corina Anca Simion, verificat de conf. dr. arh. exp. Ruxandra Nemţeanu.

2010 - participare / colaborare la realizarea Studiului Istoric asupra clădirii nr. 33 din Planul de Situaţie IFIN-HH Grup II B întocmit în vederea obţinerii avizului MCC pentru construcţie din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice 12, Oraş Măgurele jud. Ilfov, alături de drd. arh. Dan D. Ionescu (INMI / INP).

2010 - participare / colaborare la realizarea studiului istoric preliminar în vederea executării picturilor interioare la Biserica “Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” Oraş Măgurele, judeţul Ilfov, poziţia 628 (Cod LMI 2004 Nr. IF-II-m-B-15294.02) din Lista Monumentelor Istorice, publicată în M.Of. Nr. 646 bis / 16 Iulie 2004 – conform Ordinului Ministrului Culturii şi Cultelor Nr. 2314 din 08/07/2004 (Ordin 2314/2004) privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, arh. Restaurator Silviu Petrescu.

2009 - colaborare la elaborarea tezei de doctorat “Contribuţii privind studiul creaţiilor din România ale peisagistului Carl Friederich Meyer şi punerea acestora în valoare în contemporaneitate”, doctorand Salma Amalia El-Shamali, UŞAMV Bucureşti, susţinută public în 2010.

2008 - participare la realizarea Studiului geotehnic şi hidrogeologic preliminar pentru reabilitarea Parcului IFIN, Localitatea Măgurele jud. Ilfov.

2007 - participare la realizarea Studiului Istoric asupra Parcului IFIN-HH, parte integrantă din “Ansamblul fostului conac Oteteleşanu”, poziţia 626 (Cod LMI 2004 Nr. IF-II-m-B-15294) din Lista Monumentelor Istorice aflate în judeţul Ilfov, realizat de arh. Dan D. Ionescu (INMI / INP), şi realizarea Raportului Final de prezentare.

2006 – prezent - participare / colaborare la iniţierea restaurării, reabilitării şi punerii în valoare a Ansamblului Fostului Conac Oteteleşanu din Măgurele Ilfov şi a Parcului IFIN-HH, ca element cuprins în Ansamblu.

2009 – 2014 - participare / colaborare la iniţierea restaurării, reabilitării şi punerii în valoare a monumentului istoric Fostul Conac Oteteleşanu din Măgurele.

2000 – prezent: participare / colaborare la organizarea unor evenimente şi manifestări omagiale pentru IFA / Platforma Măgurele / IFIN-HH; activitate de documentare şi arhivare în format electronic a izvoarelor istorice, foto, obiecte cu potenţial muzeal pentru istoria oraşului Măgurele şi a fizicii şi domeniilor conexe de la Măgurele.

Afilieri:

IIS – International Isotope Society, USA din 2000; membru şi secretar pentru IIS Romania Chapter din 2003, reprezentant al IFIN-HH în calitatea sa de Associate Member al IIS din 2006, membru al Board of Representatives al IIS din 2004

SChR – Societatea de Chimie din România; membru al Grupului pentru Patrimoniu Cultural (2008) transformat în Filiala 2 Bucureşti, Secţiunea Patrimoniu Cultural din 2009

FCFM – membru simpatizant al Fundaţiei Cultura şi Fizica la Măgurele din 2011.

Dincolo de aplicațiile descrise mai sus, cu impact societal direct, metoda AMS este utilizată, grație sensibilității foarte ridicate, și în cercetarea fundamentală. Astfel că, aplicând această tehnică putem detecta urme infime ale unor evenimente cosmice ce au avut loc în urmă cu milioane de ani, iar aceste informații reprezintă piese esențiale ale ”Marelui Puzzle Cosmic”, ce ne ajută să extindem limitele cunoașterii și să înțelegem mai bine cum și de ce din infinitatea de versiuni posibile Universul a evoluat tocmai în această configurație spațio-temporală – dar despre asta, în detaliu, în ediția din 4 mai a.c., de la Accelearatorul TandetronTM de 3 MV.