Dumitru-Dorin Prunariu: „Explorarea făcută de om implică un alt nivel de conștientizare a rolului nostru în univers. Curiozitatea și dorința de cunoaștere sunt esențiale pentru progres”

Un zbor cosmic îți schimbă perspectiva și asupra vieții și asupra a ceea ce se întâmplă pe Pământ, spune cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, invitat astăzi în studioul emisiunii Știința 360, realizatoare Corina Negrea.

Spațiul cosmic a fost mereu un tărâm al competiției și colaborării internaționale, dar în ultimele decenii, tendințele de militarizare au devenit tot mai evidente. Dumitru Prunariu vorbește, la Știința 360, despre provocările geopolitice legate de utilizarea tehnologiilor avansate în spațiu și despre viitorul explorării cosmice.

Așa cum înțelegem din geopolitica actuală, există un nivel înalt de neîncredere atunci când este vorba de utilizarea unor tehnologii foarte avansate. Spațiul cosmic a reprezentat dintotdeauna un domeniu al competiției. Și colaborării este drept, dar mai ales al competiției. Iar atunci când este vorba de sisteme militare, fiecare caută să își plaseze pe orbită sisteme care pot să furnizeze informații foarte detaliate despre potențialul adversar. În aceste condiții, prin tratatele internaționale, este interzisă folosirea unor sisteme active, unor sisteme care să lovească din spațiul cosmic: (...) armeanti-satelit, arme care sunt lansate de la sol și care lovesc sateliți. Și au testat astfel de arme Statele Unite, Rusia, China, India și sunt în curs de dezvoltare și alte categorii de arme. Investițiile foarte mari în acest domeniu, mai mari decât în cosmosul civil, spun deja de la sine foarte multe lucruri, spune Dumitru-Dorin Prunariu, care, conform CV-ului său, „în 2012, a fost numit unul dintre cei 15 membri ai Grupului de experți guvernamentali cu privire la transparența spațiului extra-atmosferic și măsuri de consolidare a încrederii (TCBM), instituit printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. În 2018 a fost numit unul dintre cei 25 de membri ai Grupului de experți guvernamentali privind măsuri practice suplimentare pentru prevenirea unei curse a înarmărilor în spațiul extra-atmosferic instituit de Adunarea Generală a ONU. Prunariu a fost, de asemenea, membru al grupului de lucru care a elaborat un raport privind Securitatea spațială pentru Europa în cadrul Institutului European de Studii de Securitate (EUISS), publicat în 2016.”

Pentru că s-a ajuns la o cursă a militarizării spațiului cosmic foarte avansată, s-a ajuns la concluzia că aceasta trebuie totuși limitată. Nu putem merge la infinit, nu putem declanșa un război din spațiul cosmic pentru că acesta ar fi nimicitor pentru pământ. Iar cele mai multe state n-ar avea capacitatea să riposteze sub nicio formă pentru că n-au capacități în acest domeniu.

Atunci s-au constituit în mai multe rânduri comisii de experți guvernamentali la nivelul Comisiei pentru Dezarmare de la Geneva, în care s-au analizat toate măsurile posibile pentru a liniști într-un fel națiunile, pentru a limita militarizarea spațiului cosmic. Măsurile de transparență, așa cum o spune și titlul grupului de experți din care fac parte, vizează faptul că neîncrederea crește mai ales atunci când cel pe care îl vizezi ca potențial adversar este foarte închis, nu spune nimic, nu comunică nimic, nu știe ce face și atunci îți închipui că face lucruri grozave. De aceea, măsurile de transparență între cei care desfășoară activități militare în spațiul cosmic sunt necesare pentru a detensiona, într-un fel, atmosfera și relațiile, nu numai bilaterale, dar și multilaterale în acest domeniu. Creșterea transparenței înseamnă, în primul rând, comunicări periodice, desigur, fără detalii secrete despre construcția anumitor sateliți, dar anumite informări despre scopul trimiterilor în spațiul cosmic; este un scop militar, este un scop de observare, nu este un scop agresiv și așa mai departe. De asemenea, vizitarea siturilor reciproce în care se creează o anumită tehnologie, din care se lansează o anumită tehnologie, poate să constituie și ea un mijloc de detensionare între parteneri sau anti parteneri., mai spune Dumitru-Dorin Prunariu.

Pe lângă aspectele militare, Dumitru-Dorin Prunariu abordează și viitorul explorării spațiale, în special în contextul colaborării internaționale și al implicării sectorului privat. Stația Spațială Internațională (ISS), care va mai fi operațională până în 2030, este un exemplu de cooperare globală.

Stația Cosmică Internațională este o investiție de miliarde de dolari. Este cea mai mare investiție într-o colaborare internațională, până acum, realizată pe Terra. Și atunci, toți acești bani investiți nu pot fi pierduți datorită unor probleme politice sau unor conflicte care au cauza lor și probabil vor avea deznodământul lor. În acest context, Stația Cosmică Internațională este garantată pentru funcționare și documentele între statele participante sunt semnate pentru a funcționa până în anul 2030.

Ei bine, până în 2030, atât rușii cât și americanii, cât și europenii, japonezii și alții vor zbura la bordul ei cu mijloacele spațiale ale partenerilor care își permit să lanseze nave cosmice, respectiv americanii și rușii, deocamdată. (...)

Limita între guvernamental și privat este foarte fluidă, pentru că guvernele au ajuns la concluzia (sau cel puțin partea americană a ajuns la concluzia) că a cumpăra servicii de la privat este mai convenabil decât a produce tu însuți tehnologie spațială. Iar aici avem un exemplu foarte concret, actual, este vorba de programul Artemis, programul lunar, unde Statele Unite au investit niște funduri extrem de mari în noua tehnologie pentru a lansa oameni pe lună, este vorba de racheta Space Launch System, este cea mai mare rachetă operațională deocamdată. Prima ei lansare a avut loc acum 2 ani de zile, până anul acesta ar fi trebuit să fie lansat un echipaj uman în jurul lunii cu această rachetă și cu noua navă cosmică Orion, (...) care este construită tocmai pentru a duce oameni pe orbita lunară, specific aici, nu pe Lună, ci pe orbita lunară, iar la prima ei lansare, racheta SLS a costat, față de 500 de milioane cât era prins în aprobările date de Congresul American, a costat 4,1 miliarde de dolari, o lansare. E bine, paralel cu aceasta, firmele private, cum sunt SpaceX, dezvoltă propriile rachete pentru zboruri interplanetare, este vorba de racheta Starship, care este în testări în momentul de față, o rachetă gigantă, care poate să transporte până la 10 oameni pe alte planete, care poate să fie realimentată în spațiul cosmic

Nu se colaborează în domeniul unor experimente noi, unor infrastructuri noi, dar se colaborează în domeniul cosmonautici pilotate. Indiferent de situația geopolitică din lume, atât Statele Unite cât și rușii au lansat reciproc, cu navele celuilalt, astronauți-cosmonauți proprii. Programul zborurilor cosmice pilotate a continuat ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat la nivelul terestru, pentru că interesele sunt foarte mari. Indiferent de situația geopolitică, atât Statele Unite, cât și rușii au continuat să colaboreze în domeniul cosmonauticii pilotate.

Tot mai multe companii private, cum ar fi SpaceX, își asumă un rol semnificativ în explorarea spațiului. NASA colaborează deja intens cu companii private pentru programul Artemis, care vizează revenirea oamenilor pe Lună.
„Guvernele au ajuns la concluzia că a cumpăra servicii de la privat este mai convenabil decât a produce tehnologie spațială.”

Explorarea cosmică a atins un punct critic, unde noile descoperiri necesită actualizarea legislației internaționale. Deși există un tratat fundamental care reglementează utilizarea spațiului cosmic, acesta a fost adoptat în 1967, iar revizuirea sa este extrem de dificilă.

Tratatul acesta stabilește niște principii de bază de utilizare a spațiului cosmic. Reprezintă un fel de biblie a dreptului cosmic.

În ultimele decenii, marile puteri au adoptat mai degrabă principii și recomandări decât legi ferme, ceea ce ridică întrebarea dacă nu cumva aceste reglementări devin din ce în ce mai diluate.

În momentul de față, multe aspecte legate de explorarea cosmosului se regăsesc, sub o formă sau alta, în normele de bază ale acestui tratat.

Un subiect esențial în explorarea viitorului cosmic este utilizarea inteligenței artificiale, IA. Dumitru-Dorin Prunariu subliniază că IA va deveni un element-cheie în luarea deciziilor pentru misiunile spațiale.

Inteligența artificială va influența nemijlocit noile misiuni spațiale.

Aceasta va fi deosebit de importantă în misiunile interplanetare, unde deciziile trebuie luate rapid, fără a aștepta un semnal de pe Pământ. Deja, IA este folosită în moduri surprinzătoare, inclusiv pentru pregătirea prezentărilor sau pentru obținerea rapidă a unor informații relevante.

Eu, de exemplu, acum folosesc Chat GPT-ul pentru a obține informații chiar din domeniul meu de activitate, informații de ultimă oră.

Deși IA și roboții devin din ce în ce mai performanți, Prunariu subliniază că explorarea umană rămâne esențială. Misiunile cu echipaj uman sunt mai costisitoare și mai riscante, însă ele aduc un element unic pe care tehnologia nu îl poate înlocui complet.

Explorarea făcută de către om implică un alt nivel de conștientizare a rolului nostru în UNivers. Curiozitatea și dorința de cunoaștere sunt esențiale pentru progres. În momentul în care ne vom limita posibilitatea de explorare proprie, ne limităm capacitatea de dezvoltare și de progres, spune Dumitru-Dorin Prunariu.

O altă preocupare majoră în explorarea spațiului este protecția planetei noastre de impactul cu asteroizi. În acest sens, Fundația Asteroid, înregistrată la Luxemburg și care organizează anual evenimentul „Asteroid Day”, unde Dumitru Prunariu este vicepreședinte, joacă un rol important în dezvoltarea strategiilor pentru detectarea și devierea corpurilor cerești care ar putea reprezenta o amenințare pentru Pământ.

„Acum se lucrează la unele principii legate de prevenirea deșeurilor cosmice și exploatarea resurselor naturale de pe alte corpuri cerești, inclusiv de pe Lună”, mai spune Dumitru-Dorin Prunariu, care este și „consilier special al asociației „Moon Village Association” (MVA) o asociație internațională înregistrată la Viena, membru observator al COPUOS, care promovează explorarea viitoare a Lunii într-un mod sustenabil, sinergic, în cooperare și în beneficiul întregii omeniri.

În februarie 2021, Prunariu a fost ales în funcția de președinte al Grupului Global de Experți pentru Activități Lunare Durabile (GEGSLA), organizat de MVA, elaborând împreună cu cei 37 de experți, membri ai grupului, studiul „Recommended Framework and Key Elements for Peaceful and Sustainable Lunar Activities” (“Cadrul recomandat și elementele cheie pentru activități lunare pașnice și durabile”). Avand in vedere preocuparea multor instituții guvernamentale dar si private de a relua explorarea, dar și exploatarea și utilizarea Lunii, neexistând încă un cadrul organizat de consultări, schimb de informații si coordonare a operațiunilor pe Luna, D. Prunariu a propus în numele României organizarea la nivelul COPUOS a unei Echipe de acțiune pentru consultări privind activitățile lunare (ATLAC – Action Team on Lunar Activities Consultations), aprobată in cadrul sesiunii COPUOS din iunie 2024, și apreciatî în mod deosebit de statele membre ale COPUOS.” (CV Dumitru-Dorin Prunariu).

Vom începe să ne gândim la spațiul cosmic din perspectivă mai mult comercială? Se va comercializa spațiul cosmic cu totul?

Cu totul nu se va putea comercializa niciodată, spune Dumitru-Dorin Prunariu. Tocmai prin prisma faptului că zborurile interplanetare sunt zboruri foarte costisitoare, care sunt zboruri de cercetare științifică, de investigare, care nu aduc profit.

(...) Să nu uităm că acum aproximativ 20 de ani NASA se transforma într-un fel, aducând într-un plan vizibil comercializarea spațiului cosmic. În sensul că la bordul stației orbitale, cu astronauți guvernamentali, accepta propuneri de experimente private. Iar firmele private, mai ales din domeniul farmaceutic, au fost multe firme private care au cercetat substanțe noi, materiale noi în spațiul cosmic, încheiau contract cu NASA, le plăteau și astronauții americani executau cu echipamente specifice cercetările respective.

După comercializare s-a trecut la privatizare. Deja la bordul stației orbitale zboară nave private. Navele Dragon, ale lui Elon Musk, ale companiei SpaceX, sunt nave private, care sunt închiriate de NASA pentru a transporta astronauții. De asemenea sunt și alte firme care trimit nave cargo la bordul stației cosmice internaționale. Deocamdată, în afară de navele rusești Sayuz, care zboară și ele, transportă astronauții acolo, care sunt nave, să le spunem, guvernamentale, celelalte nave care zboară sunt private.

Stația (Spațială Internațională, n.r.) a rămas o stație care a fost finanțată guvernamental și care este deținută de 16 state care au contribuit la construcția ei, la care s-au mai adăugat altele care au contribuit la dezvoltarea infrastructurii ei. Deci se transferă din ce în ce mai mult spre privat și spre comercial activitatea cosmică. Inclusiv abordarea Lunii acum implică o participare privată intensă. Pentru programul Artemis, NASA a încheiat contracte cu 14 firme în cadrul unui program vast de utilizare a firmelor private pentru furnizarea de servicii pe lună. Și de curând, pe Lună, a aselenizat una din navele private ale firmei Firefly Airspace. Este o firmă care construiește module care duc până la 100 de kilograme de echipamente pe lună. Cea care a coborât cu succes pe lună se numește Blue Ghost. Aici o mică paranteză. (15:35) Firefly înseamnă licurici în limba engleză, iar Blue Ghost este o anumită specie de licurici. Iar patronul acestei firme, Firefly, este un expert în domeniul spațial care a lucrat pentru NASA, a lucrat apoi pentru SpaceX, pentru Blue Origin, și-a constituit propria lui firmă. Deci astfel de antreprenori există în Statele Unite care s-au privatizat și care au experiența unor instituții guvernamentale în spate. Și aceștia vor prelua o bună parte din programele comerciale americane.

Pe larg despre toate acestea și încă multe altele - în emisiunea Știința 360, realizatoare Corina Negrea.

Dumitru-Dorin Prunariu s-a născut la Brașov, la 27 septembrie 1952, și este primul cosmonaut român și al 103-lea din lume, efectuând în anul 1981 un zbor spațial de 8 zile la bordul navei cosmice Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6 în cadrul programului internațional Intercosmos.

Este unul dintre membrii fondatori, în anul 1985, ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE). Din 2010, timp de 6 ani Prunariu a deținut funcția de președinte ales al ASE Europa iar din 2011 până în 2014 a cumulat funcția de președintele al ASE International.

Din 1998 până în 2004 Prunariu a fost președintele Agenției Spațiale Române.

În 2004 a fost Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Federația Rusă.

Din anul 1992 reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS), devenind președinte al Subcomitetului Științific și Tehnic al COPUOS (2004-2006) și președinte al întregului comitet (2010-2012). În perioada 2006-2008 a asigurat funcția de director al Oficiului Român pentru Știință şi Tehnologie de pe lângă Comisia Europeană, Bruxelles.

Din 2014 până în 2017, Prunariu a fost vicepreședinte al Comitetului pentru relații internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA), continuând să fie reprezentantul României în cadrul acestui comitet. În perioada 2018-2020 este vicepreședinte al Grupului de lucru al COPUOS pentru elaborarea strategiei „Agenda spațială 2030”, adoptată în 2021 printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.

Dumitru-Dorin Prunariu este membru de onoare al Academiei Române (din 2011) și membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova (din 2020). Este, de asemenea, membru al Academiei Internaţionale de Astronautică (IAA), fiind si membru în consiliul de conducere al acesteia, membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Științe și membru al Academiei Europene de Științe și Arte (2015).

Ca o recunoaștere a meritelor sale în promovarea internațională a studiului asteroizilor cu potențial de impact cu Terra și implicarea în activitatea mai multor instituții pe această linie, inclusiv la nivel ONU, în anul 2017, Uniunea Astronomică Internațională a decis ca numele lui Dumitru-Dorin Prunariu să fie dat unui asteroid din centura principală de asteroizi a Sistemului Solar, asteroidul numindu-se „10707 Prunariu”.

Dumitru-Dorin Prunariu a absolvit în anul 1976 Facultatea de inginerie aerospațială din cadrul Universității POLITEHNICA din București și deține un doctorat în domeniul dinamicii zborului spațial. Este coautor al mai multor cărți privind tehnologia spațială și zborul spațial, a prezentat / publicat numeroase lucrări științifice și desfășoară o intensă activitate de promovare publică a activităților spațiale prin articole, conferințe, emisiuni radio și TV, întâlniri cu elevi și studenți.

În anul 1978, după selecționarea în calitate de candidat cosmonaut, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit ofițer în cadrul Forțelor Aeriene Române, trecând în rezervă în anul 2007, având în prezent gradul de general-locotenent (ret.).

Este cetățean de onoare al mai multor orașe și doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior din România, Republica Moldova și SUA.

Dumitru-Dorin Prunariu este căsătorit cu Crina Prunariu, diplomat pensionat din Ministerul Afacerilor Externe al României, și au împreună doi fii și patru nepoți.” (CV Dumitru-Dorin Prunariu).