DOCUMENTAR: 242 de ani de la nașterea fizicianului, matematicianului și astronomului Carl Friedrich Gauss
30 Aprilie 2019, 06:14
Matematicianul, astronomul și fizicianul Johann Carl Friedrich Gauss s-a născut la 30 aprilie 1777, la Braunschweig, Germania.
A rămas în istoria științei pentru lucrările sale fundamentale despre teoria numerelor, geometria diferențială, analiza matematică și studiul planetelor. Potrivit ''Micului dicționar de personalități ale științei'' (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1977), Carl Friedrich Gauss ''a demonstrat teorema fundamentală a algebrei, a elaborat calculul cu numere complexe și reprezentarea lor în plan și metoda celor mai mici pătrate, independent de A. M. Legendre''. Totodată, a reușit să rezolve problema construcției cu rigla și compasul a poligoanelor regulate, a dat formele fundamentale ale suprafețelor și a definit curbura totală. În colaborare cu W. E. Weber, a inventat heliotropul, magnetometrul și telegraful electromagnetic.
La vârsta de șapte ani, Gauss a început cursurile primare, fiind remarcat imediat de învățătorul Büttner și asistentul acestuia, Martin Bartels, fascinați de viteza cu care reușea să socotească. Cei doi au continuat să-i fie profesori și la gimnaziu. În 1792, cu aprobare de la Ducele de Braunschweig, a intrat la Colegiul Carolinum, iar din 1795 la Universitatea Göttingen, unde l-a avut profesor pe Abraham Gotthelf Kästner, potrivit http://www.newworldencyclopedia.org/.
În 1798, a părăsit, fără diplomă, Universitatea Göttingen, dar s-a reîntors în 1799. Între timp a făcut una dintre cele mai importante descoperiri ale sale. A demonstrat o metodă de construire a poligonului cu 17 laturi, folosind rigla și compasul.
În 1801, a publicat "Disquisitiones Arithmeticae", un studiu sistematic al teoriei numerelor (proprietățile numerelor întregi). Gauss a demonstrat că fiecare număr întreg este suma a cel mult trei numere triunghiulare și a dezvoltat algebra congruențelor. În același an, Gauss a demonstrat o teoremă fundamentală a aritmeticii — fiecare număr natural poate fi reprezentat ca produs de numere prime într-un singur mod. În plus, a dezvoltat metoda celor mai mici pătrate, cu zece ani înaintea lui Legendre, dar n-a publicat rezultatul.
A început să lucreze la teza de doctorat la Universitatea din Helmstedt, fiind îndrumat de profesorul Johann Friedrich Pfaff, la rândul lui, fost elev al lui Kästner.
În octombrie 1805, Gauss s-a căsătorit cu Johanna Ostoff. Binefăcătorul său, Ducele de Braunschweig, a fost ucis luptând în armata prusacă, motiv pentru care, în 1807, Gauss a părăsit orașul Braunschweig pentru a ocupa postul de director al Observatorului din Göttingen.
În 1809, Gauss a publicat monumentalul său tratat de mecanică cerească, "Theoria motus corporum coelestium in sectionibus conicis solem ambientium". Printre altele, a elaborat o metodă de determinare a orbitei unei planete prin trei observații, cu care a calculat orbitele asteroizilor Ceres, Pallas și Vesta. A fost interesat de compas și a dezvoltat magnetometrul. Împreună cu Wilhelm Weber a măsurat intensitatea forței magnetice și a construit primul telegraf.
Pe plan personal, anii 1808-1809 au fost grei, Gauss fiind afectat de trei decese consecutive. În 1808, a murit tatăl său, pentru ca apoi să moară și soția sa Johanna, la nașterea celui de-al doilea copil, care de altfel și-a pierdut și el viața, la puțin timp după mamă. Gauss s-a căsătorit pentru a doua oară, în 1809, cu Minna, prietena cea mai buna a Johannei, cu care a avut trei copii. În același an a publicat cea de-a doua lucrare — "Theoria motus corporum coelestium in sectionibus conicis Solem ambientium", un tratat major de două volume despre mișcarea corpurilor cerești.
În 1818, i s-a cerut să realizeze un studiu geodezic al orașului Hanovra. Așa a inventat heliotropul, un aparat care reflectă razele solare utilizând un ansamblu de oglinzi și un mic telescop. După 1820, Gauss a devenit din ce în ce mai interesat de geodezie. În 1822, a câștigat Premiul Universității din Copenhaga pentru studiul asupra problemelor geodeziei. De asemenea, a fost interesat de geometria diferențială și a publicat "Disquisitiones generales circa superficies curva", opera sa cea mai cunoscută în acest domeniu.
În anul 1831 i-a murit și cea de-a doua soție, după o boală îndelungată.
Gauss și Wilhelm Eduard Weber au început să studieze magnetismul terestru. În 1939 a publicat lucrarea "Teoria generală a magnetismului terestru". După 1850, sănătatea lui Gauss s-a deteriorat treptat.
A încetat din viață la Göttingen, în somn, în zorii zilei de 23 februarie 1855. Și-a dorit ca pe piatra sa funerară să fie încrustat un heptadecagon, dar sculptorul a refuzat, argumentând că nu s-ar deosebi mult de cerc. Poligonul cu 17 laturi apare totuși pe piedestalul unei statui ridicate în onoarea sa în orașul natal Braunschweig.
AGERPRES