Ascultă Radio România Cultural Live

Descoperirea care rescrie fizica? O particulă cu energie record ridică noi întrebări despre Univers

Foto: https://www.km3net.org/pictures-and-videos/outreach-material/

06 Martie 2025, 16:12

A fost detectat neutrino cu cea mai mare energie înregistrată vreodată!, scria, recent, revista Nature (https://www.nature.com/articles/s41586-024-08543-1), semnalând această performanță unică, datorată telescopului KM3NeT, telescopul submarin destinat detectării neutrinilor veniți din spațiul cosmic, plasat pe fundul Mării Mediterane, care a înregistrat un neutrino cosmic având cea mai mare energie măsurată vreodată (https://www.km3net.org/category/press-releases/).

Această observație, realizată cu ajutorul telescopului subacvatic de ultimă generație, deschide noi frontiere în înțelegerea materiei și a Universului.

Nu e numai o performanță, e și un rezultat științific foarte important și intrigant, pentru că avem de-a face cu ceea ce noi numim frontiera în energie, explică dr. fizică Cristinel Diaconu, director cu cercetarea în cadrul CNRS Franța (https://www.cnrs.fr/en) dar și directorul Centrului pentru Fizica Particulelor de la Marsilia (https://cppm.in2p3.fr/web/en/laboratory), institutul care coordonează ”ramura franceză” a telescopului KM3NeT, și anume detectorul ORCA.

Acest telescop are două ”ramuri”, una în Franța și una în Italia, spune Cristinel Diaconu. Fiecare ramură are un laborator gazdă. Și Centrul de Fizică a Particulelor din Marsilia, aboratorul care a dezvoltat de 20 de ani tehnologia asta de telescoape submarine, a dezvoltat o platformă submarină care conectează această ”ramură franceză” a telescopului KM3NeT.

KM3-NET este o rețea de detectoare, plasate pe fundul Mării Mediterane, un telescop de a doua generație, de fapt, și este sub forma unei rețele tridimensionale de detectori care este desfășurată cu ajutorul vapoarelor și dronelor submarine și conectată la un cablu submarin care aduce datele spre țărm. (...) Există două branșe, una este ORCA și cealaltă este ARCA. Ambele au capabilități de a detecta neutrini submarini, și împreună formează un fel de antenă desfășurată pe fundul mării, ORCA la 2.400 de metri și ARCA la 3.500 de metri. (...) Nodurile fiecărei rețele sunt sfere. Fiecare sferă are 32 de detectoare de lumină, fotomultificatori, adică sunt capabili să detecteze lumini foarte slabe. În fizică, explorarea frontierelor de energie ne permite să obținem detalii mai fine asupra materiei. Cu cât energia este mai mare, cu atât putem observa fenomene care altfel ar rămâne ascunse. De fapt, cu cât ne uităm cu o energie mai superioară, cu atât avem o rezoluție din ce în ce mai bună. Evenimentul recent detectat reprezintă un mister în sine. Este cea mai mare energie a unei particule detectată vreodată. Este prima oară că orice fel de experiență sau telescop detectează o energie de ordinul ăsta. E de 30 de ori mai mult decât cea care deținea recordul anterior. În mod surprinzător, această particulă a fost detectată într-o regiune a spectrului de energie unde modelele actuale nu preziceau astfel de fenomene. Originea acestei particule este încă necunoscută, dar există două ipoteze principale. Ar putea proveni fie dintr-un fenomen ultra-violent, cum ar fi o explozie de supernovă sau o coliziune de găuri negre, fie ar putea fi rezultatul unei interacțiuni complexe între particule de energie extrem de mare și mediul cosmic. Deci sunt mai multe ipoteze care duc la faptul că există undeva surse de energie care depășesc toate predicțiile de până acum. Și înțelegerea lor cu siguranță va clarifica zoologia fenomenelor violente din Univers.

Detectarea acestei particule reprezintă doar începutul unei noi ere în fizica particulelor. Telescopul subacvatic folosit în această cercetare se află încă în construcție, iar capacitatea sa va crește semnificativ în următorii ani. Pe măsură ce noi date vor fi colectate, știința se va apropia de răspunsurile la unele dintre cele mai mari întrebări ale Universului.

Telescopul are un program de măsurători de cel puțin 10 ani. El e în construcție acum, deci capacitatea lui, precizia lui va crește foarte mult și datele acumulate vor servi pentru o analiză mult mai precisă. În plus, acest telescop, forma lui actuală este o etapă doar. Avem planuri de a extinde genul ăsta de tehnologie cu volume mult mai mari, deci putem să creștem volumul de 10, de 20 de ori, mai spune Dr.Cristinel Diaconu.

Această descoperire ne arată că Universul este mult mai complex decât credeam, iar explorarea sa continuă să ne surprindă. Cu fiecare observație nouă, facem un pas mai aproape de înțelegerea profundă a Universului și a locului nostru în el.

Genul acesta de colaborare, de infrastructură până la urmă, este genul de colaborare care are nevoie de foarte multă finanțare (cercetarea fundamentală, în general, are nevoie de foarte multă finanțare). Și scopul este extraordinar, să înțelegem, practic, ce-i cu noi, ce-i cu noi în Universul ăsta, prin toate mijloacele și căile posibile.Cu toate astea, dincolo de lucrurile evidente, poate, pentru cercetători, care sunt argumentele care au convins, de exemplu, guvernul francez, să finanțeze un astfel de proiect, care nu ne putem imagina că nu costă mult.....

Pare impresionant pentru că vorbim de câteva zeci de milioane spre două-trei sute de milioane de Euro, toate costurile incluse.Câteodată, efectul-surprinză face că nu ne mai amintim că vorbim despre câteva zeci de institute, câteva zeci de țări și de câteva sute, câteodată, mii de cercetători care sunt în acest tip de colaborare. Odată ce luăm suma globală și avem efectul WOW, începem să facem împărțiri și vedem că, la sfârșit, într-adevăr, este mai mult decât, să spunem, un experiment în sociologie sau în matematică, dar este într-un regim de finanțare care este și cu impact și cu viziune pe termen lung. Guvernele sunt convinse în sensul că, în paleta de lucruri care sunt făcute, genul ăsta de experiențe, care au ambiții de câteva zeci de ani, care au o componente internațională prin construcție, care merg în zone ostile, fie în spațiu, fie pe fundul marii,fie în regim de radiație foarte intens...,sunt zone în care trebuie să înțelegem că explorăm fără să avem neapărat ideea unui beneficiu imediat și transformat în contul din bancă. E o viziune care e destul de bine înțeleasă în toate țările. Apar recurent întrebări ”la ce servește X sau Y, când, de fapt, problema A sau B nu e deja rezolvată”. Dacă era o soluție simplă pentru problema A sau B, ea ar fi fost rezolvată. Deci, având un progres al cunoștințelor larg, în care cercetarea fundamentală, înțelegerea de bază a fenomenelor, dezvoltarea matematică în sociologie, înțelegerea tuturor științelor are un loc important, nu predominant, nu neapărat prioritar, pentru că de obicei bugetele în cercetare vorbim despre 1% din bugetele naționale, decia rezerva acest 1% și dând prioritatea cercetătorilor care decid ce este cel mai interesant, pe termen lung s-a dovedit a fi o strategie câștigătoare. A avea cunoștințe fundamentale este esențial pentru viața de zi cu zi. E evident că în genul ăsta de experiențe nu avem loc de ambiguități. Metoda științifică este, prin definiție, un exercițiu aproape pur al gândirii critice și cred că ducem cumva lipsă de experimente și de experiențe de viață, de altfel, în care putem să exersăm ca cetățeni pe de o parte și ca educatori pe de altă parte. A forma noi de generații în gândirea critică este, se pare, o activitate esențială (...) care-i rolul științei, care-i rolul înțelegerii metodei științifice, care-i rolul gândirii critice.

Eu nu aș fi atât de pesimist, discuțiile astea nu sunt recente (...) darcând ridicăm problema în felul ăsta, au tot timpul un fel de aer de urgență, de catastrofă. E o discuție permanentă, deci trebuie să ne obișnuim cu ea. Este și misiunea comunității științifice să explice mai clar și răspicat, cu argumente - și avem argumente, deci nu trebuie neapărat să pornim perdanții în acest dialog.

Ar trebui, în general, să pornim de la ideea că depinde de noi. Noi suntem cetățenii care vorbesc despre acest lucru și e important. Dacă credem că e important, trebuie să fim prezenți în locurile unde se discută genul ăsta de decizii, mai spune dr.fiz. Cristinel Diaconu.

Pe larg despre toate aceste - și nu doar! - diseară, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10 la 22.00, realizatoare Corina Negrea.

Bogdan Octavian Temelie, Andrei Covali și Dmitrii Nistor - câștigători la Secțiunea ”Tineri Ingineri” din cadrul competiției „Zilele Tinerilor Cercetători și Tinerilor Ingineri de la ELI-NP”
Știință 06 Martie 2025, 15:27

Bogdan Octavian Temelie, Andrei Covali și Dmitrii Nistor - câștigători la Secțiunea ”Tineri Ingineri” din cadrul competiției „Zilele Tinerilor Cercetători și Tinerilor Ingineri de la ELI-NP”

Cea de-a 8 a ediție ( https://indico.eli-np.ro/event/245/overview ), a doua zi - 26 februarie a.c. - rezervată secțiunii...

Bogdan Octavian Temelie, Andrei Covali și Dmitrii Nistor - câștigători la Secțiunea ”Tineri Ingineri” din cadrul competiției „Zilele Tinerilor Cercetători și Tinerilor Ingineri de la ELI-NP”
SF și antropologie
Știință 06 Martie 2025, 09:00

SF și antropologie

Criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea ne vorbește joi, 6 martie, despre conexiunea dintre science fiction și o știință...

SF și antropologie
Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare: „Pacienții cu boli rare au nevoi specifice”
Știință 05 Martie 2025, 15:54

Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare: „Pacienții cu boli rare au nevoi specifice”

Lumea medicală este tot mai interesată de parteneriate științifice internaționale, care pot conduce la o schimbare...

Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare: „Pacienții cu boli rare au nevoi specifice”
Ștefan Popa, Ștefania Ionescu și Bogdan Corobean - câștigători la Secțiunea ”Tineri Cercetători” din cadrul competiției „Zilele Tinerilor Cercetători și Tinerilor Ingineri de la ELI-NP”
Știință 05 Martie 2025, 14:00

Ștefan Popa, Ștefania Ionescu și Bogdan Corobean - câștigători la Secțiunea ”Tineri Cercetători” din cadrul competiției „Zilele Tinerilor Cercetători și Tinerilor Ingineri de la ELI-NP”

O competiție ajunsă la cea de-a 8 a ediție ( https://indico.eli-np.ro/event/245/overview ) și care tinde să devină...

Ștefan Popa, Ștefania Ionescu și Bogdan Corobean - câștigători la Secțiunea ”Tineri Cercetători” din cadrul competiției „Zilele Tinerilor Cercetători și Tinerilor Ingineri de la ELI-NP”
Cutremurul de la 4 martie 1977 - lecții din ruine
Știință 04 Martie 2025, 14:27

Cutremurul de la 4 martie 1977 - lecții din ruine

Conf.univ.dr.ing.  Mihail Iancovici,  Departamentul de Mecanica Structurilor (DMS), Facultatea de...

Cutremurul de la 4 martie 1977 - lecții din ruine
România - locul II la Campionatul European de Dezbateri pentru Liceeni!
Știință 03 Martie 2025, 16:58

România - locul II la Campionatul European de Dezbateri pentru Liceeni!

Duminică, 2 martie a.c., la București s-a încheiat Campionatul European de Dezbateri pentru...

România - locul II la Campionatul European de Dezbateri pentru Liceeni!
Un an de C.R.E.A.A.T.i.V: 99 de povești de luptă și recuperare
Știință 27 Februarie 2025, 19:27

Un an de C.R.E.A.A.T.i.V: 99 de povești de luptă și recuperare

27 februarie 2025   Dr. Irina Minescu : C.R.E.A.A.T.i.V înseamnă un proiect nou, singular și de care se știa...

Un an de C.R.E.A.A.T.i.V: 99 de povești de luptă și recuperare
Georgian Șchiopu: „Avem o schimbare din cauza jocurilor de noroc, pe care nu prea știm, la nivelul societății, cum să o gestionăm”
Știință 27 Februarie 2025, 17:38

Georgian Șchiopu: „Avem o schimbare din cauza jocurilor de noroc, pe care nu prea știm, la nivelul societății, cum să o gestionăm”

 Georgian Șchiopu este sociolog și a elaborat, alături de Asociația ALIAT pentru sănătate mintală, în...

Georgian Șchiopu: „Avem o schimbare din cauza jocurilor de noroc, pe care nu prea știm, la nivelul societății, cum să o gestionăm”
Ascultă live

Ascultă live

19:00 - 21:00
Teatrul Național Radiofonic
Ascultă live Radio România Cultural
19:05 - 19:30
ANTENA PARTIDELOR PARLAMENTARE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
19:00 - 20:00
Français 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
19:05 - 20:00
TOTUL DESPRE ROMÂNIA (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
19:00 - 19:26
Italiano 2
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
19:00 - 20:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
19:03 - 21:00
Pasaj urban - Dialoguri multiculturale
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
19:04 - 19:30
De vorbă fără catalog
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
19:15 - 19:45
Minorități - Limba Germană
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
19:00 - 20:00
Emisiune în lb. germană
Ascultă live Radio România Timișoara FM
19:03 - 21:00
Școala pământului
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru