Buletin cosmic

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina fe facebook parsec.ro

Buletin Cosmic nr. 50

• Miercuri, sonda japoneză Hayabusa2, care s-a aflat în vecinătatea asteroidului Ryugu din iunie 2018, și-a pornit propulsoarele de la bord și a început procedura de reîntoarcere pe Pământ. În prezent, Hayabusa2 este înscrisă pe o orbită heliocentrică (în jurul Soarelui), urmând să intercepteze orbita planetei noastre și să revină acasă în decembrie 2020, având la bord eșantioane din solul asteroidului. Lansată în 2014, Hayabusa2 a avut o misiune impecabilă până acum, studiind în detaliu asteroidul Ryugu, pe care a reușit să plaseze cinci sonde, dintre care una, denumită MASCOT, a fost realizată în Europa.

• Luni, după o pauză de 97 de zile, SpaceX a lansat din nou o rachetă Falcon 9. Este vorba despre a doua lansare din seria Starlink, denumită Starlink-1, pentru că lansarea precedentă a fost un test, iar cei 60 de sateliți lansați luni urmează să devină în curând operaționali și reprezintă o variantă îmbunătățită a versiunii lansate în urmă cu câteva luni. Este al 4-lea zbor pentru treapta primară cu seria B1048 și pentru prima dată când SpaceX refolosește conul protector al încărcăturii, folosit inițial de racheta Falcon Heavy în misiunea Arabsat-6A. Cei 60 de sateliți Starlink au ajuns pe o orbită 280x300 km, dar în următoarea perioadă ei vor urca pe o orbită circulară la 500 km altitudine, unde se vor alătura celorlalți sateliți Starlink lansați deja. A fost pentru prima dată când SpaceX a folosit pentru a patra oară o treaptă primară, ultima dată fiind folosită în 22 februarie pentru lansarea spre Lună a sondei israeliene Beresheet și a fost cea mai grea încărcătură lansată până acum de o rachetă Falcon 9, cu o masă de 15.6 tone, motiv pentru care treapta a fost recuperată pe o barjă în Atlantic și nu la sol, așa cum ne-a obișnuit SpaceX până acum în cazul lansărilor spre orbita terestră joasă. A fost a 45-a recuperare a unei trepte primare Falcon 9 și a 75-a lansare a unei rachete din familia Falcon 9 (inclusiv 3 lansări Falcon Heavy). SpaceX este a devenit astfel în câteva luni de zile al doilea operator de sateliți după numărul de sateliți activi aflați pe orbită și compania lui Elon Musk are mai mulți sateliți operaționali decât oricare altă țară, în afară de SUA, Rusia și China.

• Nava cargo Progress MS-12, andocată la modulul Pirs al Stației Spațiale Internaționale (ISS) din iulie 2019, și-a activat joia trecută motoarele de la bord, timp de 406 secunde, și a modificat viteza ISS cu 0.5 m/s, asigurând astfel condițiile optime pentru revenirea capsulei Soyuz MS-13 pe Pământ, în februarie 2020. Christina Koch, Alexadr Skortsov și Luca Parmitano se vor afla la bordul acestei capsule, care a ajuns în spațiu în 20 iulei 2019. Astfel de manevre de modificare a orbitei ISS se fac ocazional și pentru a evita eventuale coliziuni cu deșeurile orbitale care ajung în vecinătatea stației sau pentru a compensa frecarea cu straturile superioare ale atmosferei, care în timp îi afectează viteza și parametri orbitali.

• Luni, Boeing a testat sistemul de anulare al unei lansări a capsulei CST-100 Starliner, sistem prin care propulsoarele de la bord sunt folosite pentru a îndepărta capsula de rampa de lansare în cazul unui eveniment nefericit în primele momente după pornirea motoarelor principale. Această manevră are rolul de a îndepărta echipajul capsulei de zona cu probleme și un astfel de sistem a fost folosit anul trecut de capsula Soyuz MS-10, evitând o tragedie. Din fericire testul Boeing a fost unul reușit în ceea ce privește sistemul de anulare al lansării, dar la revenirea capsulei la sol, doar două din cele trei parașute s-au desfăcut. Boeing a declarat că acest lucru este acceptabil în această fază a testului. SpaceX plănuiește un test similar până la sfârșitul acestei luni, cele două companii aflându-se într-o competiție strânsă de a lansa următorii astronauți americani spre ISS, de pe teritoriul american, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2011, de când NASA a renunțat la navetele spațiale.
• China a reușit miercuri două lansări orbitale în mai puțin de trei ore: o rachetă comercială Kuaizhou-1A cu combustibil solid a fost lansată la ora 05:40 de pe o rampă mobilă de la centrul spațial Jiuquan pentru a pune pe orbită satelitul Gaofen-02A, iar la ora 08:35 o rachetă Changzheng-6 de calibru ușor ridicat pe orbită 5 sateliți de mici dimensiuni tot pentru observații ale suprafeței Pământului. A fost a 3-a lansare a unei rachete Changzheng-6 și a fost a 26-a lansare orbitală din China din acest an, însă doar 24 au fost reușit. Statele Unite se alfă pe un loc secund într-un astfel de clasament, cu doar 23 de lansări, însă fără nici un eșec.

Figure 1: Cei 60 de sateliți Starlink în interiorul conului protector al treptei secundare Falcon 9, înainte de lansare (Sursă: SpaceX)

www.parsec.ro/bul/050

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță