Buletin cosmic

25 Aprilie 2019, 11:45

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina fe facebook parsec.ro

NASA a confirmat recent un zvon care circula încă de la lansarea Soyuz MS-11 din 14 martie: **Christina Koch** va rămâne la bordul Stației Spațiale Internaționale timp de 328 de zile, urmând să stabilească recordul pentru cea mai lungă ședere continuă a unei femei pe orbită, record deținut în prezent de un alt astronaut NASA, Peggy Whitson care a petrecut 289 zile pe orbită într-o singură misiune. Christina Koch se află în prezent la primul său zbor orbital și urmează să se întoarcă pe Pământ abia în februarie 2020, alături de Luca Parmitano și Alexander Skvortsov la bordul capsulei Soyuz MS-13. Astfel, vor fi doar 12 zile distanță între șederea ei și recordul absolut de anduranță la bordul ISS, stabilit de Scott Kelly, care împreună cu Mikhail Korniyenko, au petrecut 340 de zile la bordul ISS, între 2015 și 2016. Cu toate acestea, NASA consideră misiunea Christinei Koch doar o extindere a misiunii și nu este promovată ca o mNASA a confirmat recent un zvon care circula încă de la lansarea Soyuz MS-11 din 14 martie: **Christina Koch** va rămâne la bordul Stației Spațiale Internaționale timp de 328 de zile, urmând să stabilească recordul pentru cea mai lungă ședere continuă a unei femei pe orbită, record deținut în prezent de un alt astronaut NASA, Peggy Whitson care a petrecut 289 zile pe orbită într-o singură misiune. Christina Koch se află în prezent la primul său zbor orbital și urmează să se întoarcă pe Pământ abia în februarie 2020, alături de Luca Parmitano și Alexander Skvortsov la bordul capsulei Soyuz MS-13. Astfel, vor fi doar 12 zile distanță între șederea ei și recordul absolut de anduranță la bordul ISS, stabilit de Scott Kelly, care împreună cu Mikhail Korniyenko, au petrecut 340 de zile la bordul ISS, între 2015 și 2016. Cu toate acestea, NASA consideră misiunea Christinei Koch doar o extindere a misiunii și nu este promovată ca o misiune de un an de zile, așa cum a fost în cazul lui Scott Kelly.
Miercurea trecută, de la complexul Wallops din Virginia, a avut loc lansarea unei noi capsule **Cygnus NG-11** spre Stația Spațială Internațională, a 12-a și ultima din prima serie a lansărilor cargo comerciale spre ISS, contract care acoperă și zborurile capsulei Dragon de la SpaceX. Denumită "SS Roger Chaffee", după astronautul american cu același nume care și-a pierdut viața în 1967 în incendiul din capsula Apollo 1, capsula a andocat 2 zile mai târziu cu modulul Unity al Stației Spațiale Internaționale, transportând aproximativ 3.5 tone de provizii și experimente științifice pe orbită. Atât racheta Antares, cât și capsula Cygnus au fost inițial produse de compania Orbital ATK, însă acestea fac acum parte din portofoliul Northrop Grunman, în urma achiziției care a avut loc anul trecut.

Chiar dacă a fost ultima capsulă din primul contract comercial de aprovizionare al Stației Spațiale Internaționale, tranziția spre noul contract se va face automat, odată cu misiunea NG-13, programată pentru octombrie. Actuala capsulă, aflată în prezent pe orbită, urmează să rămână cuplată timp de 90 de zile cu ISS, după care se va desprinde de complexul orbital și va urca la o altitudine mai mare, de unde va lansa câțiva sateliți de mici dimensiuni. Ulterior, capsula va rămâne pe orbită cel puțin până în octombrie, pentru a testa câteva tehnologii noi menite să prelungească viața acestor tip de capsule de la câteva săptămâni după decuplarea de ISS la câteva luni, tehnologii care urmează să fie folosite în anii următori în proiectul viitoarei stații spațiale plasate pe orbita Lunii, la care NASA lucrează în prezent. Această manevră va ajuta și inginerii Northrop Grunman să testeze operațiunile necesare monitorizării simultane de la sol a două capsule Cygnus. O altă noutate a actualei misiuni Cygnus este posibilitatea de a încărca o parte din cargo cu doar 24 de ore înainte de lansare, oferind astfel noi posibilități experimentelor științifice urcate pe orbită.

Sâmbătă la ora 17:41, China a lansat un nou satelit **Beidou** de la centrul spațial Xichang, folosint o rachetă **Changzheng-3**. Sateliții Beidou de poziționare globală sunt lansați fie pe orbite geostaționare, fie pe orbite terestre medii, la altitudini mai mari de 2000 km. Anul viitor, China speră să completeze cea de-a treia fază a constelației Beidou, care să asigure o acoperire globală și să rivalizeze direct cu sistemele echivalente GPS, GLONASS sau Galileo, din SUA, Rusia și respectiv Europa. Lansarea de sâmbătă a fost a 100-a lansare pentru o rachetă Changzheng-3 și a 26-a lansare din 2019. Într-un clasament pe națiuni, conduce SUA cu 7 lansări reușite, urmate de China cu 5 lansări reușite și una eșuată.
Un test al motorului SuperDraco al capsulei **Crew Dragon** care a avut loc sâmbătă a dus la o explozie și la dezintegrarea capsulei care în martie andocase cu Stația Spațială Internațională. Incidentul va duce la amânarea primei lansări cu echipaj la bordul unei rachete Falcon 9 cu cel puțin câteva luni, pentru că respectiva capsulă urma, în următoarele săptămâni, să fie supusă unei lansări ratate pentru care SpaceX ar fi sacrificat o rachetă Falcon 9, pentru a testa sistemul de anulare al lansării, care folosesc motoarele SuperDraco testate sâmbătă, al căror rol este să îndepărteze capsula de o rachetă care ar avea probleme în timpul lansării. SpaceX urmează acum să reconstruiască capsula și să o supună acestor teste, după ce va identifica problema care a dus la eșecul de sâmbătă. Pentru că nici Boeing nu are un progres lin cu capsula CST-100 Starliner, este deja destul de probabil ca primele lansări cu echipaj de pe teritoriul SUA să aibă loc cel mai devreme în 2020.

isiune de un an de zile, așa cum a fost în cazul lui Scott Kelly.

Miercurea trecută, de la complexul Wallops din Virginia, a avut loc lansarea unei noi capsule **Cygnus NG-11** spre Stația Spațială Internațională, a 12-a și ultima din prima serie a lansărilor cargo comerciale spre ISS, contract care acoperă și zborurile capsulei Dragon de la SpaceX. Denumită "SS Roger Chaffee", după astronautul american cu același nume care și-a pierdut viața în 1967 în incendiul din capsula Apollo 1, capsula a andocat 2 zile mai târziu cu modulul Unity al Stației Spațiale Internaționale, transportând aproximativ 3.5 tone de provizii și experimente științifice pe orbită. Atât racheta Antares, cât și capsula Cygnus au fost inițial produse de compania Orbital ATK, însă acestea fac acum parte din portofoliul Northrop Grunman, în urma achiziției care a avut loc anul trecut.

Sâmbătă la ora 17:41, China a lansat un nou satelit **Beidou** de la centrul spațial Xichang, folosint o rachetă **Changzheng-3**. Sateliții Beidou de poziționare globală sunt lansați fie pe orbite geostaționare, fie pe orbite terestre medii, la altitudini mai mari de 2000 km. Anul viitor, China speră să completeze cea de-a treia fază a constelației Beidou, care să asigure o acoperire globală și să rivalizeze direct cu sistemele echivalente GPS, GLONASS sau Galileo, din SUA, Rusia și respectiv Europa. Lansarea de sâmbătă a fost a 100-a lansare pentru o rachetă Changzheng-3 și a 26-a lansare din 2019. Într-un clasament pe națiuni, conduce SUA cu 7 lansări reușite, urmate de China cu 5 lansări reușite și una eșuată.
Un test al motorului SuperDraco al capsulei **Crew Dragon** care a avut loc sâmbătă a dus la o explozie și la dezintegrarea capsulei care în martie andocase cu Stația Spațială Internațională. Incidentul va duce la amânarea primei lansări cu echipaj la bordul unei rachete Falcon 9 cu cel puțin câteva luni, pentru că respectiva capsulă urma, în următoarele săptămâni, să fie supusă unei lansări ratate pentru care SpaceX ar fi sacrificat o rachetă Falcon 9, pentru a testa sistemul de anulare al lansării, care folosesc motoarele SuperDraco testate sâmbătă, al căror rol este să îndepărteze capsula de o rachetă care ar avea probleme în timpul lansării. SpaceX urmează acum să reconstruiască capsula și să o supună acestor teste, după ce va identifica problema care a dus la eșecul de sâmbătă. Pentru că nici Boeing nu are un progres lin cu capsula CST-100 Starliner, este deja destul de probabil ca primele lansări cu echipaj de pe teritoriul SUA să aibă loc cel mai devreme în 2020.