Ars Electronica - festivalul unde viitorul a început acum 40 de ani
09 Septembrie 2019, 06:52
Cele mai interesante lucrări prezentate la Festivalul Ars Electronica au fost nominalizate pentru premiile STARTS și una din ele a fost, pentru mine, marea experiență a Festivalului Ars Electronica. Se numește Journey of the Tongue, este realizată de un grup de 3 artiști japonezi Ayako Suwa, Evala și Yasuaki Kakehi și îți oferă o experiență multisenzorială. Așezat comod într-un fotoliu, într-o cameră întunecată, ții în gură o acadea pe băț, cu o aromă pe care ai ales-o înainte de intarea în sala experimentului. Asistenții care se ocupă de cei 5 vizitatori care pot participa în același timp la această călătorie multisenzorială, îți oferă și dopuri pentru urechi, astfel încît, cu ochii închiși și urechile acoperite nu mai rămâne decât să simți ce se întâmplă cu simțul gustului, al mirosului și simțul tactil. Astfel că sunetele le percepi ca vibrații prin dinți și oasele capului, amestecate cu dulceața acadelei și aroma ei. Peste toate acestea din când în când o adiere completează experiența. Totul durează 3-4 minute, suficient pentru a te încărca cu o experiență de neuitat.
Am să vă mai povestesc de 2 lucrări premiate cu premiile STARTS Ars electronica 2019. Stone web - Expanding space este o inovație aș spune, mai mult decât o lucrare artistică, deși materialul inovat de Idalene Rapp și Natascha Unger ar putea fi folosit în domeniul artelor, arhitecturii, construcțiilor de tot felul. Ei au transformat bazaltul, cea mai comună rocă vulcanică de pe planetă, într-un material ductil. Practic au realizat fire care conțin bazalt, din care au construit un fel de cărămizi dodecaedrice. Poate că unii dintre voi ați meșterit vreodată sfere din sfoară întărită cu aracet, cu care ați înfășurat un balon. Cam așa arată și aceste dodecaedre, care nu sunt niște elemente compacte ci un fel de țesătură din aceste fire pe bază de bazalt. Conform spuselor celor care le-au prezentat, sunt suficient de rezistente pentru a putea constitui o structură și ca dovada, o sumedenie de copii se cățărau pe construcția realizată în expoziție.
La final am să vă mai spun doar despre neuromuzică și lucrarea Biocomputer Rhytms, o piesă muzicală în duet pentru pian preparat, percuție și biocomputer. Autor Eduardo Reck Miranda. Pianul este preparat cu actuatori poziționați în interiorul instrumentului astfel încât să facă să vibreze corzile pianului. Biocomputerul utilizează componente electronice realizate din organisme biologice. Biocomputerul trimite răspunsuri muzicale sub forma unor impulsuri electrice către actuatori. Răspunsul muzical produs de biocomputer se bazează pe muzica pe care acesta a ascultat-o anterior. Sistemul a memorat sunetele prin intermediul unui microfon și apoi a realizat variațiuni pe aceeași temă. În esență biocomputerul funcționează ca o inteligență artificială specializată în muzică. Ceea ce dorește să transmită autorul, este faptul că organismele biologice pot deveni componente electronice ale unei arhitecturi computaționale care să se refere la un fel de Inteligență Artificială în mod paradoxal naturală. El folosește agenții biologici mai degraba ca și componente electronice decât ca sursă de inspirație.
La final am să vă mai spun doar despre neuromuzică și lucrarea Biocomputer Rhytms, o piesă muzicală în duet pentru pian preparat, percuție și biocomputer, autor Eduardo Reck Miranda. Pianul este preparat cu actuatori poziționați în interiorul instrumentului astfel încât să facă să vibreze corzile pianului. Biocomputerul utilizează componente electronice realizate din organisme biologice. Biocomputerul trimite răspunsuri muzicale sub forma unor impulsuri electrice către actuatori. Răspunsul muzical produs de biocomputer se bazează pe muzica pe care acesta a ascultat-o anterior. Sistemul a memorat sunetele prin intermediul unui microfon și apoi a realizat variațiuni pe aceeași temă. În esență biocomputerul funcționează ca o inteligență artificială specializată în muzică. Ceea ce dorește să transmită autorul, este faptul că organismele biologice pot deveni componente electronice ale unei arhitecturi computaționale care să se refere la un fel de Inteligență Artificială în mod paradoxal naturală. El folosește agenții biologici mai degraba ca și componente electronice decât ca sursă de inspirație.
Nu închei articolul înainte de a vorbi și de prezența artiștilor români cu care voi reveni în detaliu în zilele care urmează. Saint Machine este la a 3-a prezență la acest festival cu o lucrare care a fost inițiată anul trecut, în cadrul proiectului FUSION - rezidențe artistice în institute de cercetare, o lucrare bazată pe un program de recunoaștere facială care comandă concomitent o proiecție laser aflată în sala de expoziție la Linz, dar și un experiment cu bacterii, aflat în laboratoarele CETAL - de la Măgurele.
Lansat în 1979 de Hannes Leopoldseder, Herbert W. Franke și Hubert Bognermayer, Festivalul Ars Electronica împlinește patruzeci de ani în acest an și a sărbătorit această aniversare cu cel mai extins program din istoria sa. Pe perioada 5 septembrie - 9 septembrie, festivalul a fost un loc de întâlnire pentru pionierii artelor noilor media, ale căror lucrări se întind pe patru decenii de digitalizare, precum și pentru artiști premiați, oameni de știință de seamă și dezvoltatori influenți, care astăzi deschid noi teritorii și contribuie la formarea viitorului nostru. Punctul central al festivalului a fost din nou POSTCITY, a cărui arhitectură industrială spectaculoasă a stabilit starea de spirit pentru acest eveniment de cinci zile. Hotspot-urile suplimentare vor include Centrul Ars Electronica, cu accent pe inteligența artificială și mănăstirea Sf. Florian, un loc vechi de spiritualitate și o scenă perfectă pentru „AI x Music Festival”, primul festival găzduit de Comisia Europeană, în care Inteligența Artificială întâlnește muzica.
Ars Electronica analizează și comentează Revoluția Digitală, încă din anul 1979. Anul acesta sărbătorește 40 de ani de existență de aceea tema festivalului din acest an este ”Out of the box” - criza vârstei de mijoc a revoluției digitale.
Filosofia platformei Ars Electronica se bazează pe 3 elemente care colaborează între ele: artă-tehnologie-societate.
Ars Electronica este unul dintre cele mai mari evenimente de artă tehnologizată din lume. Inițial a început ca un eveniment bienal, dar care s-a transformat, din 1986 într-unul anual. În fiecare an exact în aceeași perioadă, 5-10 septebrie, orașul Linz din Austria devine un pol pentru întânirea artiștilor dar și a cercetătorilor sau inginerilor preocupați de inovare în domeniul tehnologiilor.
Mihaela Ghiță