Yolanda Crețescu: “Am putea spune, medical vorbind, că iubirea și apartenența reduc stresul, stimulează imunitatea și promovează reziliența”

24 Februarie 2025, 12:57
Orașul vorbește cu psihoterapeuta Yolanda Crețescu despre un subiect esențial: psihologia longevității - ce ne face să trăim mai mult și mai bine și care este rolul iubirii și al apartenenței sociale în acest proces.
Longevitatea nu este determinată doar de factori genetici sau de stilul de viață, ci și de elemente psihosociale complexe. Unul dintre cele mai relevante studii despre longevitate este celebrul studiu Harvard asupra dezvoltării adultului, desfășurat pe parcursul a 80 de ani, care a arătat că relațiile de calitate contribuie la o viață mai lungă și mai sănătoasă.
„Iubirea și conexiunile nu pot fi niște rânduri scrise pe o rețetă, dar totuși sunt foarte importante în viața noastră, pentru că acești factori psihologici determină și scopul în viață, reziliența și angajamentul nostru cognitiv, care sunt extrem, extrem de importante pentru a ne păstra o calitate a vieții.”
Un alt exemplu impresionant este Efectul Roseto, observat între anii 1960 într-o comunitate italiană din Pennsylvania. Deși aveau un stil de viață departe de recomandările medicale actuale, locuitorii se bucurau de o sănătate cardiovasculară excelentă. Motivul? „Solidaritatea și sprijinul social intens”. Adler, fondatorul psihologiei adleriene, considera apartenența esențială pentru siguranța emoțională.
„Iubirea autentică, inclusiv iubirea de sine, nu numai că e importantă, dar ne determină un scop. Implicarea în viața celorlalți reduce această anxietate existențială. Când spunem iubire, nu spunem doar iubirea romantică. Spunem și iubirea relațională din familie. Bunicii care se ocupă de nepoți și-și iubesc nepoții au o motivație sporită să-și mențină un stil de viață sălătos.”
Sensul în viață este unul dintre factorii determinanți ai longevității. Studii recente arată că un scop bine definit poate reduce cu 50% riscul de Alzheimer. La fel de importantă este reziliența, capacitatea de a depăși adversitățile, dar și optimismul.
„Persoanele care își percep viața ca având un scop, un sens, niște valori, niște principii după care se ghidează și pe care și le recunosc în comunitate, trăiesc mai mult.”
„Creierul rămâne tânăr dacă îl pui la treabă”, spune Yolanda Crețescu. Studiile arată că persoanele în vârstă care învață limbi străine sau participă la activități intelectuale au un declin mental mai lent și trăiesc mai mult.Neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se adapta și de a forma noi conexiuni, este esențială pentru menținerea longevității cognitive.
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.