Texte şi pretext: Poezie şi medicină. Invitatul ediţiei este scriitorul Florin Hălălău
20 Noiembrie 2021, 07:00
Emisiune live de cultură urbană, istorie şi divertisment realizată de Georgeta Drăghici şi Valentin
Citat din spusele invitatului, motto al ediţiei: „Ce ar putea reda oamenilor de astăzi o întreagă perioadă de timp care aparţine deja istoriei? Să vorbeşti despre oameni care mai trăiesc doar în amintirea celor care i-au cunoscut, despre locuri care şi-au schimbat aproape complet geografia, despre timpuri în care era periculos pînă să şi gîndeşti altfel decît propaganda oficială.” (Florin Hălălău).
În ediţia din 20 noiembrie 2021 a emisiunii Texte şi pretexte ne propunem, prieteni, să regăsim gustul uitat al poeziei. Într-un cotidian excesiv de prozaic, poate că, din timp în timp, nu ar strica să ne reamintim cumva proustian de farmecul şi aroma adevăratei poezii.
Un asemenea prilej ne este oferit de întîlnirea cu scriitorul Florin Hălălău. Acesta are două cărţi de poezie, a debutat tîrziu, în 2011, cu volumul Asigurări de viaţă, iar în 2016 a publicat Obiectele din oglindă sînt mai aproape decît par. Invitatul nostru mai are şi un volum autobiografic, intitulat Pe cont propriu, publicat în 2017. Cartea Geniului 10 a apărut în 2020 la editura Vremea şi e scris împreună cu Mircea Ignat. Substanţa sa e dată de un schimb epistolar, cu evocări, rememorări, pagini de jurnal despre casa şi strada copilăriei lor.
Bunici, părinti, evenimente istorice după cel de-al Doilea Război mondial. Florin Hălălău ne va vorbi despre sensul şi necesitatea poeziei în zilele acestea deloc lirice.
Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre Andrei Mureşanu, evocînd în treacăt şi personalitatea marelui filosof Voltaire.
Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la unul dintre personajele importante ale istoriei literare, aducînd în actualitate personalitatea unui imens prozator rus. Astfel, la 20 noiembrie 1910 se stingea la Astapovo, în regiunea Lipeţk din Imperiul Rus, unul dintre cei mai valoroşi artişti ai cuvîntului pe care i-a cunoscut lumea.
Stilul său amplu, ritmul învăluitor, inteligenţa narativă şi o neobosită morală creştină aveau să-l ajute a edifica o operă care străbate veacurile.
Printre capodoperele acestui scriitor se numără romanele Război şi pace, Anna Karenina şi Învierea. În 1901 Comitetul Premiului Nobel i-a propus această distincţie suedeză, dar rusul a refuzat-o, argumentînd că banul este ochiul dracului şi că adînca lui credinţă bogomilică îi interzice acest compromis lumesc.
La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai semnificative evenimente culturale consumate pe plan internaţional.
Deoarece pe 18 noiembrie am celebrat Ziua mondială a filosofiei, l-am invitat pe cercetătorul Adian Niţă să ne vorbească despre nevoia de filosofie în ziua de astăzi.
În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta intitulată E mai... şi interpretată de Toma Caragiu şi Carmen Stănescu.
Ilustrare vizuală: foto Georgeta Drăghici (mulţumiri Arianei Vulpe pentru îngăduinţa de a publica această fotografie), foto Georgeta Drăghici, Valentin Protopopescu, Răzvan Dolea (sursa: toate din arhiva personala), foto Florin Hălălău (sursa: arhiva personală a invitatului), foto copertă (sursa: editura Vremea), foto Andrei Mureşanu, Voltaire, Lev Tolstoi, Toma Caragiu, Carmen Stănescu (sursa: wikipedia), foto Adrian Niţă (sursa: RRC).